Techirghiol Sat in anii 20

Publicat de Aurel Băjenaru, 21 Ianuarie 2024
Timp de citire: 3 minute

Dacă localității balneare Carmen Sylva nu i se poate contesta progresul vertiginos pe calea complectei modernizari, nu tot astfel putem spune despre Techirghiol Sat.

In timp ce în stânga lacului s’au înălțat clădiri somptuoase și s’au perfecționat toate instalațiunile de băi în frunte cu marile Stabilimente Movila, dând Carmen Sylvei un aspect pur occidental, în dreapta lacului miraculos învechitul sat turcesc a rămas aceiaș ruină până’n ziua de astăzi...

Nici un amenajament, nici un indiciu că o mână gospodăreasca a făcut ceva într- o transformare spre mai bine. Cocioabe străvechi dărăpănate ce totuși ca o ironie se intitulează viile iar băile—ce poarta doar numai numele de bai—sunt o reală mizerie, nimic mai mult. De unde această deosebire între cele două stațiuni învecinate și cu condițiuni vitale identice ? E foarte simplu. Pe când la Carmen Sylva s’a muncit pe baze conștiincioase spre a se alcătui o localitate cât mai atrăgătoare prin europenismul sau, la Tekhirghiol s’a lucrat exclusiv în vederea unei cât mai mari speculațiuni a publicului vizitator, așa că jocul a ajuns cu timpul rău famat, un fel de colț al jafului legal.

Cu mici excepții, toata lumea din Techirghiol a fost preocupata numai cu jecmănirea vilegiatriștilor, din care cauză numărul acestora a scăzut incontinu, iar în anii din urmă, publicul a abandonat cu săvârșire localitatea, preferând să vie la Carmen Sylva. Prin urmare, speculanții și-au dat singuri lovitura și n’au la ce se mai plânge. Toate aceste meditări, ni le-a inspirat o broșură întâmplător venită la redacție și intitulată „Statutul Sindicatului proprietarilor din Tekirghiol“. Am răsfoit aceste statute și-am constatat că nicăirea nu e vorba de inițiativă, unei opere constructive de refacere și mdernizare. Toate clauzele privesc doar satisfacerea intereselor materiale ale domnilor proprietari și nimic mai mult.

Vasăzică, reese că ne aflăm în fața unei noui întreprinprinderi de speculă, de astădată cu statute în regulă. In definitiv, specula organizată nu va avea șanse mai fericite decât precedenta ei, specula libera. E acelaș jaf care va determina lumea sa ocolească localitatea, păgubind după cum am spus, pe chiar onorabilii spoliatori. Ar fi fost locul unei asociații serioase care sa aibe în vedere mai întâi înzestrarea Tekirghiolului cu tot utilajul adecvat cerințelor vremi și pe urmă, interesele de ordin material. Iar daca o astfel de acțiune nu se produce la timp, Tekirghiolul va perde și cei din urma musafiri ai săi.

A. Vistiernicul

Dacia, 7 octombrie 1928