Turism cultural la Techirghiol, pe urmele lui Mircea Eliade

Publicat de Aurel Băjenaru, 31 Mai 2024
Timp de citire: 8 minute

Căutați așa ceva?!

La Techirghiol nu mai există (mai) nimic deocamdată care să amintească de filozoful și omul de litere al culturii universale care a trăit și visat cândva și aici.

Cauza?!

Ecce homines techirghiolensis

Repet mai jos mica postare pentru care ulterior am fost exclus de pe singurul forum de discuții din oraș, unde mai publicam căutând dialog cu cetățenii. Am fost ecxclus de pe acest grup "Cei ce iubesc cu adevărat Techirghiolul", cu motivația că am folosit în articolul meu "informația" că inițial casa lui Eliade din Techirghiol, se voia vândută pe 6.000 de EURO și insistând cu încercările mele, măcar virtual să păstrez amintirea și istoria casei, generez discuții inutile, discuții care nu au de-a face cu istoria.

("Techirghiol Dobrogea din păcate ați folosit niste informații date de mine fară a-mi cere acordul! Și chiar generați discuții care deviau de la istorie." C.M.)

Repet mai jos articolul, publicat acum și pe pagina mea de web techirghiol. com deoarece mi s-a reproșat din nou public de către techirghioleni, că aș greși cu ceva:

("nu sunt bineveniți dacă inițiază și susțin controverse reciproce pe teme "PERSONALE"." F.P.)

... orice ar însemna asta!

Dar oare ca totul să se fi pornit împotriva mea, deoarece am folosit în articolul meu și cuvântul magic "primărie"?!

Postarea mea nu are nici o treabă însă cu "luptele înverșunate" care se duc mai nou la Techirghiol pentru (re)ocuparea funcțiilor comunale în primărie, ci cu zestrea culturală a orașului, puțină, dar demnă de cunoscut.

Și doresc să mai pomenesc în acest context al moștenirii culturale a orașului Techirghiol și mormântul scitic cu cupolă rotundă pe construcție dreptunghiulară, de lângă "Movila lui Nitescu", unic în Europa.

Sau așezarea neolitică de tip Hamangia a carei urme se afla inca la malul lacului, sub nou înființata "Pădure a Veteranilor"?

Depozitul de unelte şi arme din epoca bronzului de pe Via Pontica, de la fostul CAP, 500 metri mai jos, pe drumul spre Urluchioi?

Basorelieful templului grecesc aflat inițial probabil pe locul noului bloc cu 12 etaje, acolo unde la săpături s-a găsit necropola grecească și frumosul cap de statuie al lui Dionysos?

etc.

° ° °

6.000 de Euro

Dacă nu sunt la fața locului, încerc să reconstitui de departe, ce s-a întâmplat cu fosta vilă a familiei Eliade de la Techirghiol.

Proprietatea a fost împărțită între doi moștenitori, unuia revenindu-i partea mai mică din față cu două camere și un holisor, pe care, după cum se vede in imaginea făcută de la stradă, noul proprietar a dărâmat-o construindu-și, legitim de altfel, o nouă căsuță înghesuită pe terenul respectiv langa restul vilei.

Era partea pe care o folosea familia Eliade în vacanțele de vară între 1913-1918, restul de camere inchiriindu-le.

Se pare că primăria din Techirghiol nu a fost interesata să cumpere nici macar această parte, să amenajeze aici o mica locație comemorativă pentru Mircea Eliade, fost locuitor și proprietar în orașul Techirghiol.

Cu 6.000 de Euro s-a vândut bucata respectivă de istorie a culturii universale. Stiu suna pompos și o fac totuși în ciuda hăuliturilor mai puțin motivante care mi s-au adresat:

° ° °

"Un focar de infecție,dărâmati-o dă-o ncolo v-a apucat acuma cultura și melancolia,cu banii care îi băgați acolo mai bine ajutați niste copii saraci."

° ° °

Pentru gluma aceasta de preț cerut aș fi cumpărat bucata de proprietate fară să mă gândesc și să amenajez, mai modest poate, o casă memorială Mircea Eliade.

Primăria ar fi avut probabil de asemenea banii numai daca ar fi renunțat pentru 6 luni la serviciile firmei care-i pune postările pe facebook și-i înșiră bălării repetitive pe pagina de internet a orasului.

Dar, citându-l încă o data pe criticul de mai sus, "v-a apucat acuma cultura și melancolia", cum să fim luați în serios, mă includ, când lăsăm liber să circule astfel de baliverne, punem placi comemorative și ținem mici cuvântări emoționale, dar totul declarativ și la nivel de... "so facem și p'asta și s'o uitam", căci oricum dispar în 12 luni?!

Am adunat ca hobby, în ani de zile de documentari cam tot ce s-a scris despre Techirghiol și Dobrogea și era neștiut și tot mi se dă impresia că fac ceva "de doi bani", fară valoare, că alerg după mori de vânt.

Și apoi mai apare câte cineva neștiut, prea puțin vocal care, de pe scena din spate a internetului, le da peste nas tuturor "efemerilor", și încă "străinilor de oraș" cu dreptul lui și-al strămoșilor lui ca primii veniți pe aceste meleaguri, să respecte și să apere bruma de moștenire ce ne-a rămas de la strămoși și de la toți cei care ne-au vizitat urbea, care ma motiveaza,

"Strănepotul lui Borasai" intr-un comentar referitor la mostenirea Mircea Eliade de la Techirghiol, adresandu-se epigonilor:

° ° °

"Citesc comentariile și mă înfior... Eu sunt băiatul lui Oscol, nepotul lui Resat frizerul - sau bețivul, pentru cei mai cheflii - strănepotul lui Borasai, iar toți cei sus-pomeniți sunt născuți, crescuți și decedați în Techirghiol. Și mai backwords nu mai are rost să merg, sunt destui coloniști prin grup care nu au cum să "backwords", pentru că eminescian timpul este ireversibil și incomensurabil de la un moment fix spre rewind. Stabilesc aceasta borna de discuție pentru că ai mei strămoși desi sunt scriși pe zidurile Geamiei că și ctitori, au carat oua cu căruțele de la Musrat, Muratan și mai departe pentru protipendada vremurilor despre care pomenește articolul. Nu mi-e deloc rușine cu asta și sunt mândru de moștenirea spirituala pe care am primit-o. De dragul acelor vremuri, în care minți luminate au descins pe aceste meleaguri, ridicând fară doar și poate intelectul umililor localnici, mi se pare o crima să ne dezicem și să trecem cu bocancii impus staliniști peste moștenirea primita..."

° ° °

Străbunicul meu Grigore Băjenaru, tatăl fostului primar din Techirghiol Const. Băjenaru, a avut și el o mica moșie la Musurat (pana la 1915), țăran mai înstărit și poate de acolo proveneau și ouăle pe care le transporta Borasai cu căruța la Techirghiol, să aibe "domniile" lor ce să mănânce la micul dejun.

° ° °

Vezi si:

https://techirghiol.com/casa-memoriala-mircea-eliade

https://techirghiol.com/tumulii-si-cetatile-scitice-de-la-techirghiol-urluchioi

https://techirghiol.com/depozitul-de-unelte-si-arme-de-la-techirghiol

https://techirghiol.com/vestigiile-unui-templu-grecesc-la-techirghiol

https://techirghiol.com/cultura-hamangia-de-la-techirghio