Articolul de mai jos, elogios față de nou înființată stațiune la mare, "Eforie Plajă" ne da inițial o impresie despre turismul balnear românesc la Marea Neagră în anii '20. Mamaia încă nu exista că stațiune iar vechiul Techirghiol (Sat) nici nu este pomenit ca alternativă. Deci totul se reducea la Hotelul Movila și la cele câteva vile presărate în jur pe coasta mării a ceea ce avea să devină Carmen Sylva și apoi Eforie Sud.
Nou înființată stațiune de la începutul anilor '30, ceea ce a devenit astăzi Eforie Nord, era o alternativă modernă, binevenită și plătibilă se pare la jecmăneala și condițiile primitive de alături din Movilă.
° ° °
Eforia Plaje
Ce au fost staţiunile noastre maritime ori ce sunt astăzi Până acum 7—8 ani, o vilegiatură la Marea Neagră, pe litoralul din jurul lacului Techirghiol, era un adevărat supliciu. Exista, de pildă, în 1926 la Movila Techirghiol (Carmen Sylva) un singur hotel mai îngrijit, cu un număr restrâns de camere, ocupate de câţiva norocoşi, cari aveau grija să angajeze din iarnă pe cele mai bune şi natural enorm de scumpe.
Existau şi câteva pensiuni particulare mai civilizate, reprezentând deasemenea un noroc pentru cei puţini, cari izbuteau să angajeze din timp în acele pensiuni, un adăpost mai curat şi o hrană mulţumitoare. Restul vilegiaturiştilor, adică massa cea mare a vizitatorilor plajei de la Movila, erau osândiţi la mizerie şi suferinţă. Ei trebuiau să se adăpostească în aşa numitele... „vile“, cari închiriau camera cu 8—10—15.000 lei lunar. Oameni obişnuiţi să trăiască la ei acasă omeneşte, mai mult sau mai puţin elegant, în orice caz însă curat şi oarecum confortabil, veneau să-şi îngrijească sănătatea, trăind ca animalele, în odăi strâmte, întunecoase şi murdare, în paturi neprimenite, fără apă, fără lumină, fără canal, fără... comoditate, în înţelesul propriu al cuvântului.
Vizitatorul ofta şi plătia mizeria pe care şi-o procura el însuşi, foarte scump şi pe un termen fatal — termenul vilegiaturii. Când pleca acasă, ofta uşurat şi sufleteşte şi băneşte, purtând multă vreme în stomacul balonat amintirea sifonului consumat în cantităţi enorme, în locul apei potabile absente, amintirea muştelor, a prafului, a noroiului şi gunoiului din străzi, curţi şi case. Uf! bine am petrecut!... In anii următori, vizitatorul român pleca însă în strănătate, unde cu ceia ce cheltuiesc la Movila, într'un an, plătia costul a cel puţin 3 viligiaturi succesive, la cele 1ai elegante plaje străine, sau în cele mai reputate localităţi balneare din Occident.
In 1926 când pentru prima oară am avut tristul prilej de a face o vilegiatură la Movila, am fost impresionat mai cu seamă de starea de nemulţumire, de nervositate şi de continuă surescitare a publicului vizitator, stare de spirit foarte contagioasă, care se traducea prin fel de fel de incidente între public şi proprietarii vilelor şi restaurantelor. Chiar şi medicii staţiunii, constatând la vizitatori o stare nervoasă excepţională, au atribuit-o efectelor băilor şi aerului de mare, decretând că nervoşilor le e interzisă plaja şi băile maritime. Când am revenit acasă, am putut constata, din proprie experienţă, că nu marea fusese vinovată de surescitarea şi starea nervoasă a vizitatorului Movilei, ci mizeria şi lipsa de higienă în care acest biet vizitator era obligat să trăiască timp de o lună de zile, cu cheltuială princiară.
Din fericire, astăzi, după numai 7—8 ani, trebuie să recunoaştem că lucrurile s’au schimbat complect, pe cele mai renumite plaje româneşti, din vecinătatea lacului Tehirghiol. Excesul de rele şi de neajunsuri din trecut, a fost un stimulent pentru societâţile particulare, cari exploatează aceste localităţi climaterice şi balneare atât de căutate, ca să desăvârşească repede şi cu un program vast de îmbunătăţiri şi investiţiuni cam aşează astăzi şi vechea staţiune Carmen Sylva, dar mai cu seamă noua staţiune TERIRGHIOL-EFORIE, înfiinţată în Iulie 1931, în rândul celor mai civilizate staţiuni similare din Occident. Eforia Tekirghiol, situată la 14 km. distanţă de Constanţa, între Marea Neagră şi lacul Tekirghiol, este o staţiune ideală din toate punctele de vedere, nu numai pentru vizitatorul român, dar şi pentru cel străin. Ea nu mai are în momentele de faţă, nimic de invidiat, sub orice raport, din ceia ce constituie reputaţia marilor staţiuni occidentale. Publicul vizitator are la dispoziţie, în cele mai bune condiţii posibile, băi de mare, de lac, soare şi nămol. Un debit constant de apă potabilă satisface complect toate trebuinţei staţiunii. Sistemul canalizării a fost răspândit în toată localitatea; bulevarde, străzi şi promenade elegante permit o circulaţie plăcută şi uşoara. Vizitatorii găsesc, adăpost în hoteluri şi vile moderne, elegante şi confortabile, la preţuri accesibile pentru toate pungile.
Stau la dispoziţia publicului: HOTELUL MARITIM DR. ANTONIO, prevăzut cu 52 camere şi 4 osii de baie situate la malul mării.. Apoi, impunătorul GRAND HOTEL, de construcţie absolut recentă, după modelul celor mai elegante şi confortabile hoteluri din staţi unie maritime occi,textale, situat între lac şi mare, cuprinzând 90 camere admirabile şi numeroase saloane de laie. Se plăteşte 400 uşi, pensiune complectă pe zi, ceia ce revine mai putin decât preţul cu care se putea închiria acum câţiva ani o simplă cameră mizerabilă la Movilă. Publicul dispune la Eforie, de cea mai perfectă plaje maritimă, cu cele mai moderne stabilimente de băi calde şi reci de nămol. Bazin demolat, săli de gimnastică medicală pentru copii, doamne şi domni, cu profesoare şi profesori specialişti sub auspiciile Oficiului naţional de educaţie fizică. Vile cochete şi confortabile, restaurante higienice, bune şi eftine, bufete pe malul marnn, etc. Intr’un cadru elegant, confortabil şi sănătos, staţiunea pune la dispoziţia vizitatorilor ei, tot felul de divertismente , plajele de o lungime considerabilă, înlesnesc fără pericol practica sporturilor de mare. Un cazino modern, cu săli de joc, bacara, ruletă, săli de lectură, bar, terasă pentru dans, restaurant, pe plajă, etc. Terenuri pentru tennis şi golf. Incheiând, putem afirma fără exagerare că este la Eforie tot ce oferă şi staţiunile străine. Staţiunea noastră oferă însă un plus marile însuşiri terapeutice ale apei şi nămolului din lacul Tekirghiol, cari nu se găsesc nicăieri.
I RADU
Argus, 20 iulie 1934
° ° °