Cover Image

Un nou măcel al Grecilor

Publicat de Aurel Băjenaru, 29 Iunie 2020
Timp de citire: 6 minute

Pastori români ucişi. Peste 8000 capre şi oi arse.

Zilele trecute am adus o scurtă ştire că la inceputul acestei luni o bandă de greci au nimicit intreg avutul fruntaşului naţionalist roman Toli Hagigogu dela Veria şi au ucis mai mulţi păstori romani. Despre acest măcel ingrozitor au sosit din Salonic următoarele amănunte:

Măcelul a fost săvarşit in dimineaţa zilei de Luni 4 c. Bandiţii s’au strans cu toţii Duminică seara in număr de 200 şi in puterea nopţii au pornit sub conducerea unui ofiţer grec, spre moşia ≫Aghioni≪. proprietatea d-lui Toli Hagigogu. Din cauză, că pe această moşie sunt 18 tarle de oi şi capre şi sunt aşezate una de alta la o oarecare depărtare, antarţii s’au impărţit in mai multe grupe de cate 20 de inşi fiecare, aşa ca să poată impresura toate tarlele. Au manevrat cu atata dibăcie, in cat nu putură fi simţiţi nici de cani, necum de păstori.

Cand se crăpă do zi, o parte din bandiţi au eşit inaintea păstorilor. Aceştia,, crezand că sunt puţini la număr, au pus mana pe arme şi au inceput să tragă focuri asupra năvălitorilor. Dar rezistenţa bieţilor păstori n’a putut fi de lungă durată. Ei erau numai caţiva oameni, pe cand numărul antarţilor era covarşitor.

Asupra păstorilor cădea din toate părţile o ploaie de gloanţe. Detunăturile puştilor şi strigătele sălbatice ale antarţilor umpleaubvăzduhul şi răspandeau o groază in imprejurimi. Totuşi scurta impotrivire a păstorilor n’a fost fără de folos. Au putut scăpa cu viaţă păstorii neinarmatii şi copiii, cari veniseră la tarle, fiind timpul cand fată oile şi caprele.

Dar nu toţi au putut avea soartea celor rămaşi in viaţă. In luptă, a fost omorât păstorul Tase Cealera. Era un om trecut de 50 de ani. Lăsă o soţie şi 4 copii, dintre cari 3 minori. De asemema păzitorul român Gheorghe Anastas Gachi, fiul primarului roman din Xirolivad a fost rănit Ia ceafă, iar Toli Cutova a fost grav rănit la piept in partea stangă, glontele străbătandu-i ficatul. In vara anului 1906, tatăl acestui Toli, fusese inecat de cătră antarţi, in raul Bistriţa.

Pe langă aceştia păstorii români Titi Blacioti şi Gula Cucutegu au dispărut. După toate probabilităţile, aceştia ori au fost omoraţi de cătră antarţi şi corpurile lor aruncate cine ştie unde, ori au fost inecaţi in raul Bistriţa.

Afară de aromani au mai fost împuşcaţi tot de greci şi doi păstori bulgari, iar unul a fost luat cu danşii. Oile şi caprele acestora au fost măcelărite. Cam pe la orele 10 de dimineaţă lupta cu păstorii şi păzitorii romani incetase.

Unii dintre aceştia căzuseră, iar ceilalţi se văzuseră nevoiţi să se retragă, copleşiţi fiind de număr. Atunci bandiţii greci văzand că nu mai intampină nici o rezistenţă, s’au apropiat de tarle, inchizand intransele toate oile şi caprele. Apoi ei au dat foc celor 18 târle.

Cea mai mare parte din vite au pierit în flăcări, restul a fost aruncat în apele râulului Bistriţa. In total au pierit mai bine de 3 mii de capete de oi şi capre. In afară de aceştia au fost impuşcaţi 3 catari şi cinci iepe, iar 20 de cai au fost luaţi de antarţi.

Pe la miezul zilei antarţii au trecut inapoi raul Bistriţa. Pierderile d-lui T. Hagigogu sunt foarte mari. Cei mai mulţi cai aparţineau d-sale, iar din oile şi caprele măcelărite mai bine de o mie erau ale sale, iar celelalte, aparţineau unor Bulgari şi altor Romani din Xirolivad.

* * *

Impresia produsă la Salonic in cercurile turceşti şi europene a fost colosală. In primul moment ei nu puteau crede, că dezastrul ar fi atat de insemnat şi că antarţii ar fi fost in număr aşa de mare. Insă telegramele oficiale ale autorităţilor turceşti din Veria, au confirmat cele de mai sus.

Romanii sunt cuprinşi de cea mai mare indignare in urma noului şi ingrozitorului măcel făptuit de greci, la turma d-lui Toli Hagigogu. Sunt temeri de ciocniri sangeroase in oraş, intre Romani şi Greci, cari reincep să devină diu nou agresivi.

Mai mulţi Romani de acolo, s’au dus la Salonic, ca să protesteze ia autorităţile turceşti şi Ia Agenţii Civili, in contra noului masacru al grecilor. Comandantul dela Veria, a asigurat pe romani, că din parte- i va depune toate silinţele posibile, să nimicească banda de antarţi, care a săvarşit măcelul şi să descopere pe ţăranii complici cu antarţii. Au plecat la locul dezastrului, spre a face cuvenita anchetă, procurorul, judecătorul de instrucţie şi un puternic detaşament de soldaţi.

Dela Salonic s’au dat ordine severe, ca să se facă perchiziţii serioase prin cele mai multe sate greceşti din ţinutul Caterinei şi Veriei şi să se aresteze toţi ţăranii bănuiţi că ar fi participat la măcel, ori că ar fi dat altfel de ajutor bandei.

Principalii autori ai măcelului sunt, după o ştire mai nouă, grecii Anastos Şor Manolache si dr. Tusas, dela Veria, cari, fuseseră indepărtaţi dela Veria ca agitatori şi complici in crimele comise de greci in regiunea Veriei. Odată cu intoarcerea lor la Veria, ei au reinceput agitaţiile, turburand din nou atmosfera, care se limpezise catăva vreme.

Gazeta Transilvaniei, Miercuri 13 Februarie 1908

In imagine luptatori (pazitori) aromani.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button
Techirghiol
02.07.2020 16:25
Actual: 29° C
Viteza vantului: 5,1 m/s

Vizitatori astazi

297