Vacanţă la Techirghiol, 1931

Publicat de Aurel Băjenaru, 1 Mai 2024
Timp de citire: 7 minute

Acesta este un articol din vremea când Techirghiolul (Techirghiol Sat) avea plajă proprie la mare, Plaja Nouă.

Plaja era situata pe fășia de nisip, la mijlocul distantei dintre localitățile Eforie Nord și Sud de astăzi. Accesul se făcea fie cu trăsura sau cu automobilul pe strada care străbătea aceasta fâșie ducând la Mangalia, sau direct cu bărcile cu motor care făceau curse regulate, străbătând toată ziua lacul.

Tratamentul de bai, după cum e descris și im articolul de mai jos presupunea băi de soare și mare dimineața, urmate de nămol și băi de cealaltă parte a străzii, la lac Debarcaderul pentru cursele de întoarcere era alaturi.

Techirghiolul a pierdut "Plaja Nouă" în 1936 în favoarea unei "cariere de nisip" organizată aici de localitatea alăturată Carmen Sylva, hotărâre luata la nivel de minister.

În anii 70, 80 aici se amenajase un mic complex de băi la lac pentru Ceaușescu și elita partidului comunist.

Dunele de nisip care s-au format în jur spontan au rezistat anilor comunismului până când noua economie de piață a dat liber betonării naturii aici cu o varietate de construcții hoteliere, multe rămase în ruină sau deja ruinate.

° ° °

Trenul de Techirghiol—Carmen Sylva e pe linia vecină.

Vagoanele sunt curate, frumoase cu perdele. O impresie bună la garnitura unui tren local pe o distantă de 16 km. In mersul trenului vedem din nou portul, apoi dealungul ţărmului mării ne ducem spre ţinta călătoriei. La gara Eforie, trenul se rupe în două o parte continuă pe malul mării spre Carmen- Sylva pentru localitatea Movilă, alta pe marginea lacului Techirghiol spre orăşelul cu acelaş nume.

Gara Techirghiol e o simplă baracă de scânduri cu o măsuţă, un cântar şi un telefon. Sperăm că se va dărâma şi se va construi o gara corespunzătoare, mai ales că gara soră Carmen—Sylva de pe cealaltă parte a lacului, e o clădire drăguţă de piatră. Poate pentru motivul că acolo vin feţe mai simandicoase. Instalaţi în locuinţă, văzuţi de medic, suntem liberi după masă pentru a vedea localitatea, care are un viitor. In croiala străzilor am văzut un plan de sistematizare serios, biserică nu de mult clădită, sanatorii mari şi moderne cum este cel al P. T. T. cât o cazarmă, cu instalaţiile cele mai moderne, apoi cel al Ministerului Muncii etc. vile se ridică frumuşele alăturea de casele clădite fără gust şi la iuţeală, în vederea unui câştig.

Prăvălii dese restaurante atrăgătoare, piaţă abundentă şi foarte eftină ne promite o viaţă plăcută timp de o lună. Am găsit un camion cu porţelanuri şi vase de lut venit tocmai de la Turda pentru întreg sezonul. Lumea puţină la început a făcut ca şi la locuinţele de închiriat pretenţiunile să nu fie prea mari. Mai târziu cred că preţurile s-au mai urcat, pentru că localitatea a fost archiplină de lumea venită pentru cură. Băile calde se fac după prescripţia medicului la cele două sanatorii sau la instalaţiile de băi particulare. Băile reci şi de nomol se fac în lac în cele patru locuri de bae.

VI. Scrisoare. Azi mă trezii de dimineaţă şi mă pusei pe gânduri. Ce-ar fi oare de făcut în starea mea nenorocită ? îmi veni în minte bogătanul Silvan, ceva rudă mai îndepărtată ; dar săracul n-are rude, numai bogatul. Ştiu că dacă aş primi la Anul nou cârja vlădicească visată de Rada, deodată o jumătate din ţară ar sta să se înrudească cu mine !... In întristarea mea adâncă scrisei şi trimesei arhiereului următoarea scrisoare: „Cu inima îndurerată pun mâna pe peană, căci în parohia unde sunt cabine şi instalaţiile necesare. Plaje se face pe nisipul mării unde duc dealungul bărcile cu motor — închise sau deschise — ale societ. „Serenissima“. Soarele răsare mai devreme si mai frumos aici, şi te face ca la orele 5 dtm. sa fi la debarcader pentru a lua barca care să te ducă la plajă, in fiecare barcă doi ţigăni încearcă să te facă să uiţi că şi pe lac pot veni valuri care să legene barca ceva mai tare, cântand reliat aceleaşi cântece moderne: „Nu te mai iubesc, tu e vina mea“ sau „Mamă ce bine-mi pere, că vreau să mă ’nsor". La cealaltă parte a lacului întind o carte poştală chinuită sau un colţ de ziar pentru a şi primi răsplata coardelor chinuite.

Pe nisipul fierbinte al mării sutele de trupuri omeneşti cer sănătatea dorită de la razele binefăcătoare ala soarelui, iar după două ore trupul încălzit trece la lacul făcător de minuni petru a cere şi apei sau nomoului acestuia contribuţia sa frumoasă marea liniştită şi e sublimă marea înfuriată. In zare câte un vapor trece sau vine dela Constanţa căci cu amatori se avântă în larg, rotetori îndrăzneţi eracă valurile, iar când e apa liniştită câte un delfin se joacă de-a ascunsele în apropiere. Pe sus hidroavioanele noastre descriind cercuri la zi, arată că cerul şi marea sunt româneşti.

După amiazi din cauza căldurii e repaus, orăşelul e aproape pustiu. Seara singurul bulevard, şi acesta în refacere, se populează de lumea ce vine la masă sau vrea sa asculte muzica militară.

Restaurantele „Zori de zi" şi „Carpaţi" întind mesele pănă în mjlocul străzii, iar în piaţă la „Ion încurcă lume“ cântecele răsună pănă noaptea târziu. O echipă de cazaci din „Don“ se produc seara în costume şi dansuri ruseşti. La vreo câteva zie s-a arat că unul din cazaci a făcut serviciul militar la regimentul din Călăraşi de pe Dunăre, acum vreo patru cinci ani Trecutul celorlalţi nu l-a mai cercetat nimeni. Dar ce nu face azi omul pentru o pâine ?. .

Am admirat marea, am petrecut o lună în alt colţ de ţară, am cunoscut oameni şi moravuri şi am găsit aceiaşi români plini de viaţă şi acolo ca şi aici, veseli şi primitori iubitori de frate atunci când lichele politice nu vin să aprindă ura. A trecut o lună de zile ca un vis prea scurt cu amintiri prea plăcute pe ţărmul Mării Negre, şi numai aici îţi poţi da seama cât e de frumoasă şi marea.

Cuvântul Poporului, 22 august 1931

Localul "Zori de zi" va cade prada unui incendiu cateva zile mai tarziu si va face loc noului local modern.