Vlahii din Croația

Publicat de Aurel Băjenaru, 21 Noembrie 2024
Timp de citire: 9 minute

Cu mult înainte de apariția primelor "voivodate" românești de pe teritoriul actual al României am aflat despre "Marea Vlahie" din Balcani/Tessalia, statalitatea vlahă confundată des și cu placere de istoriografii români cu Valahia de mai târziu, vlahii din Balcani fiind cei care au participat la crearea celui de-al doilea Imperiu Bulgar. Înainte de apariția cu adevărat a voevodatelor românești aflăm și despre vlahii din Croația , despre viața lor, cătunele lor și voevozii lor.

Despre ei aflăm într-un studiu manauntit al lui Silviu Dragomir, "VLAHII ȘI MORLACII STUDIU DIN ISTORIA ROMÂNISMULUI BALCANIC" publicat in 1924

Vlahii din Croația apar mai întâi în istorie cu prilejul luptelor ce s’au dat împotriva Iui Mladen Subic de Bribir,ban al Croației, comite al Zarei, principe al Dalmației și al doilea ban al Bosniei.

Puternicul magnat croat cu ambiții regale, dușmănit de o bună parte a nobilimei croate depe litoral, slăbit de alianța orașelor rebele Sebenico și Trau, cari erau sprijinite în mod efectiv de către republica venețiană, nu găsi în vara anului 1322, aliați mai credincioși, cu sprijinul cărora să poată ține piept banului slavon loan Babonic, decât pe Vlahii, cari, întocmai ca și locuitorii din Polizza (Poljica) fuseseră totdeauna tovarăși credincioși ai familiei sale.

„Tandem banus Mladenus, videns se esse confusum et devictum sine bello, misit comitem Georgium fratrem suum ad regem Ungariae, ut sibi impenderet auxilium. Semper adhaesit amicitiae et auxilio Vlacorum et Policianorum" ( ... informația cronicarului Miha Madii de Barbazanis, care era contemporan cu aceste evenimente).

Din informațiile acestui prețios izvor contemporan aflăm, pentru întâia dată de existența Vlahilor în Croația. Se pare chiar că elementul vlah constituia partea cea mai mare și mai însemnată a armatei banului Mladen.

Privilegiile acestor Vlahi erau fixate in asa numita "lege a Vlahilor".

° ° °

„Legea" Vlahilor din Croația e cuprinsă în privilegiul banului Hanz Frankapan, care a fost publicat, mai întâiu dintr’o transcripție latină apoi și după originalul cirilic de Radoslav Lopasic.3) V. lagic a tipărit4) acest document după o copie din sec. XVII, lată, în traducere românească, textul complet al acestui interesant document:

In numele tatălui și fiului și al sfântului duh, amin.' Noi cnezul Hanz Frankapan, cnez al Vegliei și Modrușei, al Cetinei și Clissei si etc. ban al Dalmației și al Croaților dăm de știre, prin acest hrisov deschis al nostru, fiecărui om, căruia i-se cuvine, că au venit în fața noastră, cinstiții și bunii bărbați, foști supuși credincioși și drepți ai banului Ivaniș Ivanovici, top Vlahi buni: Vigan Dubravcic, Ninoe Sankovic, Tomaș Rodjevic, Matiaș VukCiC, Milic Ostojic, Dragic Prodanovic, Blaz Kocic, Hrela Golesevic, Vukat Vojnovic, Ivaniș Grobacic, Budan Grubsic, Bilosav Drazevic, Elovac Drazivojevic, Radivoj Vitkovic, Bulat Kustrazic, Ivan Poznanovic, și toți ceilalți Vlahi buni, rugându-se și cerând dela noi bunele și cinstitele lor legi obișnuite pe cari le-au avut supt fostul lor domn, banul Ivaniș Ivanovid și supt tatăl acestuia, cnezul Ivan. Iar noi cumpănind și văzând dreapta și cuviincioasa lor rugare și cerere, am primit pe bunii bărbați mai sus amintiți, foști supuși credincioși ai banului Ivaniș, de supuși pentru noi și erezii noștri și le făcurăm, deterăm și confirmarăm obișnuitele lor legi cinstite și bune și drepte, cari le-au avut preadrepte și prea bune supt fostul lor domn, banul Ivaniș și supt tatăl acestuia cnezul Ivan și supt cari legi s’au servit ei și bătrânii lor. Iată și acelea bune legi:

1. Mai întâiu să nu fie peste ei vreun cnez cu forța. Dacă vreun cnez le-ar fi urât, au să se sfătuiască cu noi, să aibe voie a-l schimba.

2. Care Vlah are sat să slujească cu uncia, iar care n’are sat (să servească) călare cu scut și cu sabie ori cu săgeți și cu sabie.

3. Cine poruncindu-i-se(?) nu merge la războiu, are să plătească șase libre, din cari a zecea parte se cuvine voevodului vlah...

4. Calul ostășesc să nu i-se ia în zălog pentru nici o vină.

5. Să nu se .bată în răstimpul dela Sân-Ștefan, până la Sân-Mărtin.

6. Iar când pleacă la războiu două părți să fie soldați, iar a treia parte să se îngrijească de făină și iepe.

7. Și să nu fie peste ei voevod nici nu Croat, ci unul dintre ei să le fie voevod, care le va porunci și se va sfătui cu cnezul nostru.

8. Și judecata să le fie sub Sinj și la judecata lor să nu șadă nici un Croat, ci cnezul și juzii lor.

9. Și cnezul și juzii lor să aibă a descinde de două ori pe an între Vlahi, între toți cei înșirați mai sus câte unul.

10. Și să nu fie între ei pedepsiți cu forța, ci pe fie care să-l judece cu judecată dreaptă.

11. Și din fiecare gloabă să le rămână o treime, iar juzilor li se dă a zecea parte de gloabe, iar din venitul nostru a zecea parte de gloabe cnezului.

12. Iar dacă ar cădea asupra cuiva gloabă, să i-se ia o oaie pentru o libră și o vacă pentru șase libre. Și să i-se dea termin până în ziua a douăzecea, iar dacă n’o răscumpără până atunci, să-o peardă.

13. Fie care casă are să dea la Sfântu Gheorghe un berbece sau o oaie și un țap (ovan prihodnik) și un caș, iar cine-i așa de sărac că nu are caș, o să dea un veronez, apoi un galben după fum1) după legea lor 74 de bolantia, cine are cai și treizeci de oi, iar cine-i... să dea și doi galbeni sau imbri.

14. Toamna de ziua Sf.-Mărtin să aibă a da după legea lor, câte un dinar de fiecare cal, în afară de cătunari și dvornici.

15. Iar în Cetina să nu dea tergovină nicăieri.

16. Și să nu fie spânzurat nimeni dintre ei pentru nici o vină.

17. Și mai sus amintiții bărbați toți buni cătunari, să-și rețină pentru sine jumătate din venitul de galbeni dela oamenii lor, cum a fost sub fostul lor domn banul Ivanis.

18. Și să nu fie silit Vlahul, care însuș nu are o sută de libre a-i da altui Vlah o sută de libre.

19. Și să nu fie dator a da domnului slugi năimite nici slugi de cai.

20. Si Sârbul să nu fie dator a da Vlahului, nici Vlahul Sârbului.

21. Și să nu fie între ei (aici textul e deteriorat), nici martor nici jurător și nimeni dintre ei să nu fie oficial, nici să nu fie jurat în afară de bolantia.

22. Si să nu dea ierbărit la munte, nici în iernatice, nici aiurea, unde n’au dat nici pe vremea banului Ivaniș.

23. Și Croații să nu țină Vlahi în afară de un păstor.

După aceasta cnezul vlah și toți bunii bărbați scriși mai sus, toți cătunarii, s’au rugat de noi și s’au legat cu credința și sufletul lor, că ne vor servi credincios nouă și urmașilor noștri, iar noi ne-am făgăduit și am dat la aceasta cuvântul nostru domnesc, că vrem să îi confirmăm în toate legile lor mai sus scrise și să le ținem legile in vecii vecilor, pe ei și rămășița lor, până când ne slujesc drept și credincios. Drept ceea-ce am dat acest hrisov deschis al nostru, căci toți acești mai sus scriși bărbați buni, cătunari, cu frații și cătunele și comunele lor s’au făgăduit, au primit și s’au legat, cu credința și cu sufletele lor, că ne vor sluji, ei și urmașii lor, pe noi și rămășițele noastre, drept și credincios cu capetele, cu averea și cu toată puterea lor și nu ne vor părăsi pe noi și pe urmașii noștri, în potriva nici unui om.

Scris în Clissa, luna Martie 18 în anul dela nașterea lui Cristos 1436.

° ° °

În imagine "Morlachia" în secolul 17, hartă realizată de Thomas Jefferys (1785) și țărănci morlache (valache) din Spalato.