Băile turcesci - Hamamul de la Medgidia

Publicat de Aurel Băjenaru, 17 Februarie 2019
Timp de citire: 7 minute

Băile turcesci

Dupa cucerirea imperiului greco-romanu sau bizantinu, turcii au aflatu băile romane in Constantinopole, unde acelea fuseseră introduse succesive inca dela inceputulu fundarei acelui imperiu prin Constantinu prin acelea numerose colonii romane, care au inceputu a veni din Itali'a in nou'a Roma (Bizantiu, Constantinopole) si in tota provinci'a ei, pe care astazi turcii o numescu Rumili (Rumelia n.r.).

Turcii au avutu minte destula, pentrucâ se crutie acea institutiune sanitaria, si se o lege oresicumu de cultulu loru religiosu, care prescrie atatu pentru bărbaţi, catu si pentru femei spălare si scăldări dese. Intr'aceea bai'a turcesca totu diferesce in catuva de băile anticiloru romani; cu tote  acestea precumu odeniora de băile romane se potea folosi si celu mai din urma romanu, aşia şi la turci, ele stau la dispositiunea si a celoru mai sărmane classe de locuitori.

Cu espressiunea "baia romana sau turcesca" denotamu astazi una procedura destulu de complicata, care totuşi cu oresicare ordine coprinde in sine tote băile usitate. Si tocma ordinea raţionale a toturoru operatiuniloru diferite, din care consta "bai'a," este aceea ce e împreunată cu plăcere si efectu estraordinariu dieteticu si vindecatoriu, era aceea este necurmat'a schimbare a aerului rece si caldu, a apei reci, caldutie si calde si a aburiloru aplicaţi asupra corpului in forme felurite, o regulata frementare a toturoru partiloru corpului etc.

Turcii numescu bai'a Hamam si sunt dedaţi a o cerceta odată pe septemana; era pentru ca se se pota ecsecuta diversele operaţiuni, se ceru celu mai pucinu trei localităţi, inse a trei'a cu duoa despartiemente. 

In localitatea dintâi numita mesluk ori mustaby, adecă frigidariu sau recoritoriu, se desbraca, iara vestmentele se pastreza in scrinuri inchise. Mahomedanii isi lega capulu cu cate unu stergariu in locu de turbanu, era alu doilea stergariu face servitiulu unui siurtiu, era alu treilea ilu ia pe umeri, se incaltia cu sandale de lemnu, pentrucâ se scutesca pitiorele de ferbintiela in chili'a a duoa, apoi asia armatu intra in a duo'a chilia numita pe turcesce beitowal, adecă taepidarium, incalditoriu.

Acesta este caldisioru, era umediel'a inca nu e mare; intunecimea ce domnesce in elu inca are unu efectu linistitoriu pentru intreg'a sistema nervosa si ajuta in modu estraordinariu scopurile diferiteloru operaţiuni. Aici gradulu caldurei se suie dela 30 pana 35 Reaumur, prin urmare cu duoe pana la 7 graduri mai multu decktu este caldur'a sângelui omenescu.  In acea chilia remanu cei carii se scalda, cate 10—15 minute, sau si mai multu, pana ce pielea se umediesce si incepe se asude usioru. 

De aci omulu merge in a trei'a chilia, care consta din duoe despartiemente, adecă: hararah pe turcesce, adecă laconicum ori sudatorium —asudatoriulu. Acesta este atatu de plinu cu aburi, incatu aceia carii se scalda, abia se cunoscu unii pe alţii. Temperatur'a se inaltia dela 42 pana la 50 de graduri R. Aici sudorea curge in sîroie, eara ceea ce simte omulu in acestu tempu, neci ca se pote respica prin cuvente, spiritulu si corpulu se simte usioratu, pre candu pipaindute cu mana, ti se pare ca corpulu iti este rece, acesta inse este efectulu iutelui procesu de evaporatiune. 

Dupace aici ai asudatu catuva tempu, adecă pre catu ai plăcere, seu pre catu iti va fi ordinatu mediculu, incepi procedur'a frementaturei; acesta inse la turci se face intr'unu modu empiricu,  crudu, era nu dupa cunoscintiele anatomice, de aceea si trecemu preste ea. 

Frementatur'a corpului nu este absolutu necesaria, ea inse ecsecutata dupa regulele anatomice este de doritu in unele casuri, pentruca se ajuta cercularea sângelui si unele parti ale muschiloru, care n'au destula activitate, se mai inviosidza. Frementatur'a se face mai cu folosu mai inainte de a'si săpuni cineva corpulu; pentruca dupa frementatura, seu unde acesta neci ca se face, urmeza tiesalatur'a.

Prin ferbentiela si asudatura tota sistem'a pelei se immoie si oresicumu se destramă, mai cu sama cestulitiele epidermei. Cei mai asprii peri din barba inca se moie atatu de multu, in catu se'i poti rade fara sapunu. Acei soldi si necuratia încărcata pe corpulu omenescu, trebue sa se delature, pentru câ se nu impedece funcţiunile cele mai importante ale pielei, era acesta nu se pote face numai cu apa, ba neci cu apa si sapunu, ci baiasiulu apuca in mana una manusia din peru de cămila, ori de panura, cu care freca corpulu si departeza necurati'a.

Dupace pielea se curăţia bine, apoi omulu trece in celalaltu despartiementu, adecă in baia seu lautoriu,  (balneum seu lavacrum). Aici se afla unu bassinu mare, provediutu si cu tievi pentru apa rece si calda. Din acelea se torna cu unu filigenu apa calda preste capulu si corpulu omului, ceea ce face plăcere nespusa. 

Dupa acesta se spală cu săpunu finu, apoi-, se reintorce pe câteva minute in despartiementulu sudatoriului si din acesta prin tepidariu, a cărui temperatura de 30—35 R. acuma se pare a fi rece, trece in frigidariu. 

La romani in stadiulu acesta alu scaldarei omulu se recorea intr'unu bassinu, ce se numea piscinium, care era plinu cu apa rece, apoi isi ungea corpulu cu oleiu, dupa care urmă ecsercitiulu gimnasticu.

Turcii inse, carii se inchina la dolce far niente, adecă la repausu, facu altumentrea; ei adecă reintorcenduse in frigidariu se punu pe unu patu, ce are form'a unui W lungu, care la romani se numea Duretum, si care la turci e provediutu cu perini. Aici siedu ei in linişte, pentrucâ se li se recoresca corpulu prin aerulu rece, pana ce instinctual le spune se se inbrace.

Ambele metode de recorire, adecă si cea romana prin apa, si cea turcesca prin atmosfera, implinescu scopulu loru asemenea de bine si tindu a impedeca una noua eruptiune de sudore si a dâ pelei descordate erasi tonulu seu, care prin precesele operaţiuni s'a fostu alteratu. Metod'a turcesca de recorire prin pelea desgolita in chilia aerita si in oresicare gradu incaldita se pare a fi unu actu destulu de insemnatu, alu scaldarei, ca ea produce continuarea activitatei fisiologice.

Transilvania, 1. Maiu 1870

Hamamul de la Medgidia

In imagine ultimul hamam public din Dobrogea din care se mai vede ceva, construit la Medgidia in 1863 la dispozitia sultanului Abdul Megid, care a dispus de altfel si constructia  geamiei si Seminarului Musulman din localitate. (foto: Florin Rotaru)