Rezervația Natura 2000 Lacul Techirghiol (ROSPA0061) este o arie naturală protejată din Dobrogea, importantă mai ales pentru protejarea păsărilor de apă și a habitatelor de sărătură din jurul lacului. Zona are aproximativ 3.035 ha și este inclusă și în lista Ramsar a zonelor umede de importanță internațională.
Citește mai multNatura 2000 este o rețea de arii protejate la nivelul UE pentru conservarea habitatelor și speciilor pe cale de dispariție sau tipice.
Citește mai multCând Constanța începea să se ridice din praful vechilor mahalale otomane și din ruinele lăsate de războiul Crimeii, pe o faleză liniștită din apropierea portului se înălța o casă mare, cu pridvor larg, ferestre înalte și ziduri groase de piatră adusă de la carierele dobrogene. Era ceea ce oamenii aveau să numească, mai târziu, Casa Beiului.
Citește mai multDupă cum am mai spus, trăiesc în Germania de o viață de om. În acest timp am întâlnit și aici musulmani, în special proveniți din Turcia, față de care însă nu am simțit nevoia unei apropieri, dimpotrivă. Majoritatea sunt migranți care tind să trăiască și să muncească în cercuri restrânse, în comunități formate aproape exclusiv din ai lor.
Citește mai multDobrogea își revenea greu după ocupația devastatoare din Primul Război Mondial. Populația refugiată, care se reîntorcea treptat, a avut ani buni de-a face cu lipsurile și cu eforturile de reconstrucție. Din mărturiile găsite în publicațiile vremii aflăm că singurele stațiuni balneare de pe litoral erau Carmen Sylva, abia înfiripată, și Techirghiolul – o parcelare apărută lângă vechiul sat de tătari, de altfel prima stațiune balneară de pe litoral.
Citește mai multDe câte ori nu ați privit o astfel de carte poștală veche, întrebându-vă poate care este istoria ei, de mult uitată?
Eu am făcut-o. Iată ce am reușit să aflu despre această frumoasă vilă de vacanță privată, pe care nu o cunosc și pe care nu am văzut-o niciodată în realitate.
Citește mai multVila „Păpușica” din Techirghiol datează din anul 1914, fiind construită inițial ca vilă turistică, într-o perioadă în care stațiunea începea să capete renume datorită băilor de nămol și atmosferei sale elegante.
Citește mai multDespre vechiul drum antic de coastă care lega sudul de nordul Dobrogei — Via Pontica — și care ocolea lacul Techirghiol pe la Urluchioi, trecând „prin dreptul” satului Musurat (astăzi Movilița), scria încă din 1902 călătorul și antropologul elvețian Eugène Pittard, în lucrarea sa „Prin Dobrogea”:
Citește mai multReiau aici, cu această ocazie, un articol pe care, la vremea respectivă, nu l-am putut interpreta corect. Nici acum nu pot trage o concluzie definitivă, însă obiceiul popular al mărțișorului de 1 Martie — cu care, de fapt, am crescut — pare să nu fi fost cunoscut în Transilvania până la preluarea teritoriului de către România.
Citește mai multRedau mai jos un scurt schimb de replici dintr-o secțiune de comentarii care, cred eu, spune destul despre percepția multora.
Citește mai multEmigrarea musulmanilor — turci și tătari — din Dobrogea a reprezentat un fenomen amplu și de durată, declanșat în mod vizibil după unirea provinciei cu România, în 1878, și continuat în valuri succesive până către mijlocul secolului al XX-lea.
Citește mai mult„Ministerul Cultelor și Instrucțiunii, administrația Casei Bisericii, aduce vii mulțumiri domnului Ioan Tiliță, din comuna Techirghiol, județul Constanța, pentru bunăvoința de a dona bisericii din acea comună un clopot în valoare de 1.500 lei.”
Monitorul Oficial, 8 iulie 1915
Citește mai multLa 5 iulie 1915, ziarul „Universul” atrăgea atenția asupra unei situații frecvente:
Citește mai multÎn toamna anului 1935, Constanța trăia sub fascinația și teama unor povești desprinse parcă din romanele polițiste americane. Oraș-port cosmopolit, cu marinari, negustori, soldați și aventurieri care se perindau zilnic prin gară și pe cheiurile portului, Constanța interbelică era un loc al oportunităților, dar și al primejdiilor. Dincolo de forfota teraselor și de eleganța promenadelor de la malul mării, lumea subterană a tâlharilor își făcea simțită prezența prin lovituri îndrăznețe și planuri diabolice.
Citește mai multAm descoperit cu surprindere că Henric Sanielevici (1875–1951), in relatarea despre sejurul său estival în Dobrogea, însoțind un judecător ambulant prin comunele din jurul Mangaliei, scrie mai jos despre satul „curat tătăresc” Hagieni, de lângă Mangalia, pe care autorul îl ascunde sub inițiala H.
Citește mai multÎn zona lacului Techirghiol, pe litoralul românesc al Mării Negre, proprietățile curative ale nămolului sapropelic și ale apei sărate erau cunoscute empiric încă din secolul al XIX-lea. Localnicii și primii vizitatori observaseră efectele benefice asupra afecțiunilor reumatismale și dermatologice, însă exploatarea organizată a nămolului terapeutic avea să înceapă abia în jurul anului 1900.
Citește mai multAșa cum se poate observa mai jos, Constanța anilor ’30 — o perioadă marcată de criza economică internațională — era supusă unor reglementări stricte în ceea ce privește prostituția. Stabilimentele în care această activitate era practicată erau cunoscute autorităților și funcționau în baza unor înregistrări oficiale la poliție.
Citește mai multDoi prieteni se așază la o masă.
— Nea Gică, o sticlă de Murfatlar!
Nea Gică sosește îndată cu comanda și așază pe masă trei pahare.
— Dar de ce ai adus, bre, trei pahare? Noi am cerut doar două!
— Dar de ce, care dintre voi nu bea?
Textul cărții poștale, redactat în limba germană – „Techirghiol, strada principală și vedere generală a orașului” – indică faptul că aceasta a fost realizată de administrația germană de ocupație în timpul Primului Război Mondial. Este foarte probabil ca germanii să fi preluat o fotografie românească anterioară, întrucât atmosfera surprinsă este încă una pașnică, specifică unei stațiuni balneare aflate departe de dramatismul frontului.
Citește mai multIată cu ce „scepticism” era privită evoluția costumului de baie feminin în anii ’20: trecerea de la costumul complet la „deux pièces”, pe plajele de la Marea Neagră. Faptul că femeile "apar complect goale", era o exagerare însă. În acei ani, localitatea Carmen Sylva — devenită ulterior Eforie Sud — purta încă numele de Techirghiol (Movilă).
Citește mai mult