Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Mai 2025
Timp de citire: 7 minute

Iată că din negura timpului, o informație venită de la acea tânără cutezătoare despre care am scris mai nou, Elena Sevastos, călătoare curajoasă prin Dobrogea devenită românească, mi-am putut corecta o convingere falsă despre islam, precum că în tradiția islamică înmormântarea ar trebui să aibă loc cât mai curând posibil după deces, de obicei în termen de 24 de ore.

Publicat de Aurel Băjenaru, 18 Mai 2025
Timp de citire: 15 minute

"Chioară a fi, şchioapă a fi, o primeşti ? — şi el zice că da. "

Autoarea scrisorilor din Dobrogea continuă cu povestea călătoriei aventuroase prin noua provincie românească, combinând suspansul unor tovarășii suspecte cu relatări despre obiceiurile locale ale populației turcești.

Publicat de Aurel Băjenaru, 16 Mai 2025
Timp de citire: 9 minute

Un „jurnal de călătorie” prin Dobrogea recent intrată în componența României, prezentat sub forma unor scrisori trimise de o tânără învățătoare din Botoșani către prietena ei, ne oferă o perspectivă fascinantă asupra universului exotic al Dobrogei de început, cu puternice influențe otomane, înainte de procesul de românizare.

Elena Sevastos (1864-1929) a fost o folcloristă şi prozatoare română. În scrisorile adresate prietenei Elektra Mortzun adunate sub forma de volum, autoarea descrie călătoria pe care o face prin Țara Românească și Dobrogea în căutarea folclorului local. Călătoria făcută în căruță de-a lungul a doua luni, aventuroasă pentru aceea vreme, o face alaturi de tatăl ei.

Notele adunate de-a lungul acestei călătorii vor sta la baza lucrării "Nunta la Români", distinsă de Academia Română în anul următor cu premiul Ion Heliade Rădulescu.

Publicat de Aurel Băjenaru, 15 Mai 2025
Timp de citire: 3 minute

Excursiunea de plăcere făcută de vaporul Regele Carol I, Dumineca, 13 August, la Constanța, în loc să dureze dela 3 la 6 d. a., cum se anunţase şi cum se încasase taxa dela numerosul public, care a participat, s'a scurtat cu un ceas. Știți de ce?

Publicat de Aurel Băjenaru, 11 Mai 2025
Timp de citire: 4 minute

Despre caii vechi dobrogeni gasim o mică istorie interesantă in lucrarea lui Nicolae Filip, Caii din 1915 si chiar o menţionare a cailor arăbeşti de la Techirghiol.

Publicat de Aurel Băjenaru, 9 Mai 2025
Timp de citire: 11 minute

O mărturie inedita despre un conflict între tătarii din Dobrogea și turci care și-ar avea originea de la primul război mondial, ni se prezintă de către Smara, o publicistă prea bine cunoscută la cumpăna secolelor trecute și des întâlnită și la Techirghiol.

Publicat de Aurel Băjenaru, 8 Mai 2025
Timp de citire: 2 minute

DE LA TECHIR-GHIOL

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Mai 2025
Timp de citire: 2 minute

Înfăptuirile asociației culturale "Cartea sub Icoană"

Publicat de Aurel Băjenaru, 1 Mai 2025
Timp de citire: 5 minute

[...]

Vaporul cu sbaturi, in fața Hársovei, inaintea uriaşelor canarale, intre care in amfiteatru sclipesc casele albe şi tiglele ca de cupru, ale acoperişurilor , totul- in clipa aceasta- , aminteşte de sosirea unui vapor , intr'un port dintr'un afund de fiord norveg. stâncos şi ameninţător deasupra apei . Imi aminteşte, in fine de o scenă intr'un decor asemanator , din Victoria lui Knut Hamsun.

Publicat de Aurel Băjenaru, 26 Aprilie 2025
Timp de citire: 21 minute

Procesul complex al etnogenezei românești, pe care încerc să-l conturez aici, bazându-mă atât pe puținele documente ale epocii cât și pe teoriile unor istorici români și străini ce susțin viziuni similare, reprezintă un fenomen unic în istorie. Acesta nu poate fi explicat printr-o simplă teorie a continuității daco-romane, societate izolată în munți timp de o mie de ani, proces urmat de apariția bruscă a unui popor român necunoscut până în secolul al XIII-lea.

Publicat de Aurel Băjenaru, 25 Aprilie 2025
Timp de citire: ~1 minut

Citind textul de mai jos, am revăzut acea imagine care pare să fie an de an aceiași vara la intrarea în Eforie Sud (fost Techirghiol Sud), de-a lungul drumului național, cetățeni cu mâinile ridicate fluturând chei.

Publicat de Aurel Băjenaru, 21 Aprilie 2025
Timp de citire: 11 minute

Despre Ioan Nădejde (1854 -1928 ) profesorul și publicistul român am mai scris în același context "Originea Românilor".

Mai jos, în articolul polemic referitor la teoriile istorice ale lui Xenopol și Dimitrie Onciul, Nădejde ne vorbește despre "rotacism", o însușire lingvistică în care "n"-ul se pronunță ca "r", întâlnită în graiul românilor istrieni dar și al moților din Maramureș și despre cele trei triburi de români venite de peste Dunăre în jurul secolului X și care au întemeiat cele trei provincii românești cu respectivele dialecte. Lingviștii actuali nu recunosc dialectele românești ca atare ci ca și "graiuri", un sofism semantic, o scuză pentru a nu deranja istoria naționalistă bazată pe continuitatea daco-romană. Se presupune și existența unui al patrulea trib cu dialectul său, al roamanilor ramași în Dacia Traiană, care s-au contopit apoi cu noii veniți, dar pentru aceasta nu există nici un indiciu.

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Aprilie 2025
Timp de citire: 2 minute

Ca și în anul trecut,

d-na Brăneanu -Achaume cunoscuta şi apreciata artistă , a organizat la Sinaia şi Constanţa reprezentații de teatru în aer liber. Se ştie că aceste reprezentaţii au loc în diferite ţări ale Europei şi că ideia a pornit mai întâi din Germania .

Publicat de Aurel Băjenaru, 18 Aprilie 2025
Timp de citire: 5 minute

Când se apuca să povestească Kiose Amet cum şi-a pierdut mustăţile şi barba pentru că îşi călcase învoiala făcută cu necuratul, toţi turcii care îl ascultau rămâneau atât de înfioraţi de năzdrăvăniile spânului, încât, fără voie, îşi pipăiau barba şi mustăţile, de teamă să nu şi le piardă şi ei.

Publicat de Aurel Băjenaru, 16 Aprilie 2025
Timp de citire: 8 minute

Istoria României (fragment) la 1861 de Ion Heliade Rădulescu, personalitatea culturală complexă a lumii românești, elev a lui Gheorghe Lazar, un bun continuator al operei sale cultural- scolastice, revoluționar pașoptist, publicist și istoric.

Publicat de Aurel Băjenaru, 15 Aprilie 2025
Timp de citire: 3 minute

Despre satul Canara, Ovidiu de astăzi, aflăm numai printre rânduri că a fost reconstruit cândva de bulgari. Este numai un exemplu dintre multele înșirate într-un dicționar geografic copiat parcă din hrisoave otomane deosebit de detaliate.

Publicat de Aurel Băjenaru, 13 Aprilie 2025
Timp de citire: 2 minute

Din vremea când filmele (mute) se făceau și la Techirghiol iar la "teatrul cinema" din Constanța la aceste filme, orchestra producea sonorul live în sala de spectacol.

Publicat de Aurel Băjenaru, 11 Aprilie 2025
Timp de citire: 7 minute

Oare cum explică istoriografia românească amestecul de limbă și cultură al românilor de astăzi cu slavii?!

Nu-mi amintesc să fi fost o temă discutată cât de cât veridic odinioară, în orele de istorie ale statului socialist.

Publicat de Aurel Băjenaru, 9 Aprilie 2025
Timp de citire: 17 minute

Litoral 1910

Litoralul românesc era la început de secol trecut încă necunoscut, un loc îndepărtat în care se ajungea de la București cu vaporul (prin Giurgiu), iar singurele locuri cunoscute dintre zecile și sutele de denumiri turcești erau Techirghiolul și Mamaia-Băi. Am scris locuri și nu localități deoarece Techirghiolul era un mic sat tătăresc lângă care, la lac s-au organizat băi de nămol cald într-un vechi grajd de oi renovat ca pensiune, timp în care s-au ridicat și câteva vile, majoritatea de scânduri. Iar Mamaia era numai un loc de scăldat la mare, cu un restaurant și cabine de schimbat, inițial pe roți.

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Aprilie 2025
Timp de citire: 3 minute

Despre complexa origine a poporului român scrie pe larg deja Alexandru Philippide în voluminoasa sa lucrare apărută în 1927.

Formarea poporului român a fost un proces îndelungat și complex, desfășurat pe parcursul mai multor secole, implicând o serie de etape și evenimente istorice, unele dintre ele surprinzătoare.