Publicat de Aurel Băjenaru, 9 Noembrie 2025
Timp de citire: 6 minute

Drumul care străbate câmpii aride, ușor ondulate, arse de soare, nu lasă să se întrevadă sălbăticia și primordialitatea locurilor din față, de la capătul de sud al Dobrogei, la granița cu Bulgaria.

În paranteză fie spus, în general, așezările din Dobrogea, pentru o mai bună identificare de-a lungul istoriei lor, poartă trei denumiri: cea otomană (turcească), transcrierea fonetică a acesteia în românește — folosită după preluarea Dobrogei de către România — și numele nou, românesc, actual, propus de învățătorul C. Brătescu în anii ’20. Uneori, localitatea se mai identifică și prin numele ei antic roman sau printr-o denumire atribuită de coloniștii germani.

Publicat de Aurel Băjenaru, 6 Noembrie 2025
Timp de citire: 3 minute

Primii coloniști români care au ajuns în Dobrogea, în localitatea Cerna din județul Tulcea și împrejurimi, au avut de înfruntat numeroase greutăți.

„...conflicte cu administrația, cu locuitorii străini, între care au fost trimiși...”

Publicat de Aurel Băjenaru, 4 Noembrie 2025
Timp de citire: 12 minute

Iată că a fost identificat și cel care s-a implicat direct în procesul de redenumire a așezărilor din Dobrogea — un demers ce poate fi privit, pe alocuri, ca o falsificare a istoriei acestei regiuni.

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Noembrie 2025
Timp de citire: 7 minute

În sudul Dobrogei, acolo unde pământul se frânge în linia graniței cu Bulgaria, se află o localitate mică, aproape uitată de lume. Astăzi se numește Măgura, dar în vremuri de demult purta un nume cu rezonanță orientală: Docuzaci – din turcescul Dokuzağaç, alcătuit din dokuz („nouă”) și ağaç („copaci”). Un funcționar român, probabil fără prea multă imaginație, i-a schimbat numele în Măgura, într-un gest birocratic care a șters o filă dintr-o istorie lungă și amestecată.

Publicat de Aurel Băjenaru, 26 Octombrie 2025
Timp de citire: 5 minute

Dincolo de drumul care duce spre Adamclisi, acolo unde asfaltul se pierde printre bălării și tăcerea devine stăpână, se ascunde un sat pe care puțini îl mai știu: Abrud, fostul Mulciova otoman. Un sat cu o sosea care nu mai duce nicăieri, doar pana la ruinele fostului sat alaturat, dar care odinioară lega oameni, destine și credințe.

Publicat de Aurel Băjenaru, 23 Octombrie 2025
Timp de citire: 3 minute

Procesul de integrare a Dobrogei în cadrul României a fost unul lent și prudent, marcat de dorința de a asigura controlul politic și administrativ asupra unei regiuni cu o populație foarte diversă.

Publicat de Aurel Băjenaru, 21 Octombrie 2025
Timp de citire: 2 minute

Trăim ani de zile în preajma unui om și, când ne dăm seama că l-am cunoscut prea puțin sau deloc, e deja prea târziu.

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Octombrie 2025
Timp de citire: 5 minute

Mai jos găsiți un document de epocă, un articol dintr-un ziar moldovenesc apărut la Iași, în care se evidențiază izbitoarea lipsă a conștiinței unității de neam a românilor. Mocanii, oierii din Mărginimea Sibiului, care în 1908 încă aparțineau Austro-Ungariei, erau considerați străini. La doar zece ani distanță de la „Rezoluția de la Alba Iulia” (1 decembrie 1918), unitatea de neam și de limbă a românilor din cele trei țări românești rămânea necunoscută la Iași.

Publicat de Aurel Băjenaru, 17 Octombrie 2025
Timp de citire: 7 minute

Dobrogea și politica externă a României după 1878

Victor Verzea (1866–1940), politician și colonel român, ne arată, într-un fragment al unei analize asupra politicii externe a României la 1908, de ce „Marile Puteri” au decis în 1878 schimbul de teritorii dorit de Rusia. Aceasta trebuia oricum să primească ceva, iar România a fost nevoită să cedeze Basarabia Rusiei, cele trei județe din sud, pentru a primi în schimb Dobrogea, o stavilă împotriva expansiunii Rusiei spre sud.

Publicat de Aurel Băjenaru, 16 Octombrie 2025
Timp de citire: 5 minute

[...]
In toate harțile lor, pe care le intrebuinţează în şcoli, Dobrogea e aratată ca facind parte din pamintul Bulgariei. Şi toți Bulgarii sunt crescuţi în ideia ca Dobrogea trebue să fie a lor.Ni-au aratat-o îndestul chiar cei patru bulgari dobrogeni, supuşi romîni cari au sfâşiat steagul nostru, pe piață publica... Doi din ei au fost liberați:iar ceilalți doi vor fi facuți și ei scapati... Ca in tara lui Cremene, de !...

Publicat de Aurel Băjenaru, 15 Octombrie 2025
Timp de citire: 8 minute

Dacă este să-l ascultăm pe dl. Nicolae Iorga (vezi mai jos), istoric, publicist, dar și cunoscut xenofob și naționalist român, Dobrogea era, "dupa treizeci de ani de stapinire", împânzită de tot felul de străini, inclusiv de bulgari care, citez, „mai în fiecare zi ne poftesc să ieşim din Dobrogea lor”.

Publicat de Aurel Băjenaru, 12 Octombrie 2025
Timp de citire: 7 minute

Cine au fost protoromânii?

Protoromânii, numiți și romanici orientali, reprezintă populația romanică (latinofonă) formată în provinciile balcanice ale Imperiului Roman — în special Dacia, Moesia, Tracia și Illyricum — între secolele II și VII d.Hr. Aceștia sunt strămoșii direcți ai poporului român și ai celorlalte populații neolatine din Balcani: aromânii, meglenoromânii și istroromânii.

Publicat de Aurel Băjenaru, 11 Octombrie 2025
Timp de citire: 4 minute

Articolul lui Adrian Poruciuc, publicat în Arheologia Moldovei (vol. XLII, 2019), intitulat „O necesară reconsiderare a originii cuvântului românesc boier și a boieriei ca instituție specifică românilor, albanezilor și slavilor medievali (I)”, propune o nouă interpretare a originii termenului boier și a instituției boieriei.

Publicat de Aurel Băjenaru, 10 Octombrie 2025
Timp de citire: 5 minute

Despre slavii așezați pe teritoriul României de astăzi și incursiunile lor la sud de Dunăre, întreprinse pentru a jefui și a lua robi, există numeroase mărturii ale cronicilor bizantine ale vremii. Potrivit acestor izvoare, populația romanizată din provinciile sud-dunărene a fost adesea luată în robie și strămutată la nord de fluviu.

Acești captivi — purtători ai limbii și culturii romanice — au contribuit în mod semnificativ la procesul de formare a populației de la nord de Dunăre desnazionalizând migratorii, stând astfel la baza etnogenezei poporului român.

Publicat de Aurel Băjenaru, 9 Octombrie 2025
Timp de citire: 11 minute

V-ați întrebat vreodată ce a însemnat viața alături de slavi, stăpânii de odinioară care, trimițând prizonierii romani la nord de Dunăre — la muncă și pentru popularea teritoriului — au declanșat procesul de etnogeneză al poporului român?

Publicat de Aurel Băjenaru, 7 Octombrie 2025
Timp de citire: 2 minute

Îmi amintesc de mirosul de gutui și de toamna care plutea odinioară în casa părintească. În camerele nefolosite, la ferestrele mari, mama așeza pe pervazuri gutuile culese din grădină. Era un gest simplu, dar plin de sens, parte din gospodăria de subsistență pe care părinții mei, ca mulți alții de la "sat", o îngrijeau cu răbdare și dăruire în fiecare an.

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Octombrie 2025
Timp de citire: 2 minute

Iată că un publicist și filozof român, Sorin Cucerai, reia și el teoria mea, pornind de la endonimul „român”, care, de la o identitate politică inițială, ajunge, prin formarea poporului român, să desemneze o identitate națională.

Publicat de Aurel Băjenaru, 4 Octombrie 2025
Timp de citire: 4 minute

Retragerea aureliană din Dacia a fost determinată de un complex de factori care au slăbit atât provincia nord-dunăreană, cât și Imperiul Roman în ansamblu.

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Octombrie 2025
Timp de citire: 2 minute

Despre carpi, istoricii moderni – mai ales cei români – susțin adesea că ar fi fost daci. În ultima vreme, există tendința ca toți barbarii din jurul Carpaților să fie considerați daci: geți, roxolani, sciți, ba chiar și traci.

Publicat de Aurel Băjenaru, 30 Septembrie 2025
Timp de citire: 3 minute

De la retragerea aureliană la apariția vlahilor în izvoare

Retragerea aureliană (271–275 d.Hr.)