Publicat de Aurel Băjenaru, 16 Ianuarie 2025
Timp de citire: 4 minute

În lucrarea "EVREII ÎN ȚĂRILE ROMÂNEȘTI" scrisa de ANASTASE N. HÂCIU dăm de o referire la evrei băștinași în fosta Dacie încă de pe vremea lui Traian, dacă nu mai devreme.

Scrisă de un evident antisemit, pofersorul aromân Hăciu, lucrare prefațată de un alt anitsemit, academicianul Mehedințiu și luând că martor de referință pe ultra-naționalistul Nicolae Iorga, antisemit convins, rândurile de mai jos sunt uimitoare și ar trebui să provoace multa iritații în rândurile susținătorilor tezei protocronismului romanesc și a întâietății nației "daco-romane" pe aceste teritorii ale României moderne. Nație (daco-romană) care a existat numai în închipuirile daco-maniace ale unor naționaliști cu complexe de inferioritate națională. Strămoșii noștri au fost romani.

Publicat de Aurel Băjenaru, 4 Ianuarie 2025
Timp de citire: 10 minute

În perioada descrisă în articolul de mai jos, în jurul anului 1910 nu existau stațiunile de pe litoral decât în forma Hotelului Movilă așezat pe malul lacului căruia îi purta numele, Techirghiol, în apropierea plajei la mare, astăzi Eforie Sud.

Despre clientela balneară, moravurile din urma cu mai bine de o sută de ani și distracțiile de aici ne stă mărturie "scrisoarea" de mai jos. Tonul desuet al rândurilor acesteia vine dintr-o cu totul altă lume. O lume care-și avea normele ei sociale și culturale, astăzi de mulți necunoscute precum "cadrilul" menționat mai jos, un dans francez la modă în sec. XIX, în Europa, constând dintr-un șir de figuri lente, în cadrul cărora partenerii se schimbă între ei la comanda unui "conducător".

Publicat de Aurel Băjenaru, 31 Decembrie 2024
Timp de citire: 6 minute

Articolul de mai jos, elogios față de nou înființată stațiune la mare, "Eforie Plajă" ne da inițial o impresie despre turismul balnear românesc la Marea Neagră în anii '20. Mamaia încă nu exista că stațiune iar vechiul Techirghiol (Sat) nici nu este pomenit ca alternativă. Deci totul se reducea la Hotelul Movila și la cele câteva vile presărate în jur pe coasta mării a ceea ce avea să devină Carmen Sylva și apoi Eforie Sud.

Nou înființată stațiune de la începutul anilor '30, ceea ce a devenit astăzi Eforie Nord, era o alternativă modernă, binevenită și plătibilă se pare la jecmăneala și condițiile primitive de alături din Movilă.

Publicat de Aurel Băjenaru, 29 Decembrie 2024
Timp de citire: 2 minute

Au existat oare aici romani latini deveniți vlahi la recucerirea Dobrogei de către bizantini (971), sau e vorba de Vlahii din Bulgaria, de asemenea recucerita de bizantini la 1014?

Publicat de Aurel Băjenaru, 24 Decembrie 2024
Timp de citire: 8 minute

Marea văzută de o tânără în urmă cu mai bine de o sută de ani, descrisă în hiperbole romantice, desuete, pare dintr-o altă lume astăzi. Numai Cazinoul, proaspăt ridicat atunci, stă mărturie a unei temeinicii care va dăinui secole poate.

Publicat de Aurel Băjenaru, 15 Decembrie 2024
Timp de citire: 38 minute

Formarea poporului român, a Vlahilor din romanii Daciei Aureliene (de la sud de Dunăre) este confirmată mai jos în istoria nașterii și propagării mitului Dacia de Aurel A. Mureşianu, (n. 15 iulie 1889, Brașov, Austro-Ungaria – d. 18 septembrie 1950, Orașul Stalin, România), fiul lui Aurel Mureșianu, primul ziarist profesionist din Transilvania și redactor-șef al Gazetei de Transilvania, un istoric și publicist cu o bogată activitate culturală.

În rezumat vă prezint ca introducere concluzia lucrarii lui Aurel A. Mureşianu, unul dintre cele mai elocvente capitole ale demitizării istoriei noastre naționale falsificate de obsesia "dacismului":

"Ce mai rămâne deci din „dacismul" neamului nostru românesc? — O simplă iluzie cauzată de predilecţia primilor organizatori politici ai Europei, a Romanilor, pentru numele simbolice ale grupurilor de popoare pe care le-au supus, cel puţin în parte, ordinei şi civilizaţiei latine."

Publicat de Aurel Băjenaru, 14 Decembrie 2024
Timp de citire: 4 minute

[...]

Prin valurile vremilor tulburi, prin cari au trecut părinţii noştri ştim apriat atâta că într'o vreme Românii au alcătuit dimpreună cu Bulgarii, o împărăţie care mai târziu a ajuns sub cârma Asaneştilor români; unul dintre aceştia, mândrul împărat Ioaniţă, sau Ioan cel trumos (Kalojoanes) a mărturisit Papei Inocenţiu III, că ei sunt »de neam şi sânge Roman.« şi a încheiat pe o vreme Unirea cu Biserica Romei. Dar pentru ca să se facă unirea aceasta a trebuit să se întâmple desbinare, şi desbinarea s'a fost întâmplat în veacul al nouălea, sub craiul Bulgarilor Boris. Atunci s'a întâmplat „fatalul destin", care ne-a rupt de tot de Roma veche a străbunilor, şi ne-a legat de Roma cea nouă a grecilor duşmani, moment pe care D. Oniciul astfel ni'l ficseasă după o veche cronică românească:

Publicat de Aurel Băjenaru, 9 Decembrie 2024
Timp de citire: 6 minute

Dar cum arăta o zi de vară pentru "sezonistul" venit la mare în urmă cu o sută de ani? O aflăm din următorul articol.

Publicat de Aurel Băjenaru, 4 Decembrie 2024
Timp de citire: 5 minute

Preotul armean Hugas lngigian (1758-1843), calator care s-a perindat şi prin Bucureşti pe vremea Mavroghenilor, era un învăţat autor de scrieri istorice şi geografice care a lăsat o bună descriere a oraşului inclusă într-o vastă lucrare intitulată Geografia celor patru părti ale lumii, elaborata în 11 volume sub auspiciile congregaţiei religioase a Mcchitariştilor din Veneţia, la care a contribuit şi dânsul. Ingigian a redactat părţile referitoare la Turcia europeană şi Armenia, inserând capitolul despre ţările româneşti în volumul VI al acestei vaste colecţii, tipărită la Veneţia în 1804. Ştirile corespund însă epocii 1780-1785 şi tratează despre situaţia lor .geografică, guvernământul, organizarea administrativă şi bisericească, situaţia economică ş.a.

Interesanta este referirea sa la conducatorii slavi ai romanilor, traducere la randul ei mentionata intr-o comunicare a Academiei Romane de mai jos.

Publicat de Aurel Băjenaru, 30 Noembrie 2024
Timp de citire: 7 minute

Iată mai jos un articol publicat de diplomatul și bibliograful Constantin I. Karadja, membru de onoare al Academiei Române în "REVISTA ISTORICĂ Octombre-Decembre 1928".

Publicat de Aurel Băjenaru, 24 Noembrie 2024
Timp de citire: 6 minute

Trebuie să constant că teoria mea, a adevăratei origini a românilor de astăzi din Vlahii fostului Imperiu Roman de Răsărit, romanii negrecizati ai imperiului care au trăit printre slavi, este în parte respinsă de românii cu o cultura istorica și de fapt generala restrânsă. Cu toate că și pe plan național aromâni precum Hagi, Halep sau Becali sunt cunoscuți prea bine în toate straturile societății, cu atât mai puțin este cunoscută existența și societatea acestora din Balcani, de acolo de unde au venit, de unde au venit și strămoșii noștri.

Publicat de Aurel Băjenaru, 21 Noembrie 2024
Timp de citire: 9 minute

Cu mult înainte de apariția primelor "voivodate" românești de pe teritoriul actual al României am aflat despre "Marea Vlahie" din Balcani/Tessalia, statalitatea vlahă confundată des și cu placere de istoriografii români cu Valahia de mai târziu, vlahii din Balcani fiind cei care au participat la crearea celui de-al doilea Imperiu Bulgar. Înainte de apariția cu adevărat a voevodatelor românești aflăm și despre vlahii din Croația , despre viața lor, cătunele lor și voevozii lor.

Publicat de Aurel Băjenaru, 19 Noembrie 2024
Timp de citire: 4 minute

— Românii jefuiţi şi ucişi de Greci. —

Arad,/3 Martie. 1914.

Publicat de Aurel Băjenaru, 17 Noembrie 2024
Timp de citire: 2 minute

Știți ce este aceea o "slobozie"?!

Publicat de Aurel Băjenaru, 16 Noembrie 2024
Timp de citire: 4 minute

„E obiceiul lor, ca familiile şi turmele Vlahilor să petreacă din luna Aprilie până în Septemvrie pe munţii cei mai înalţi şi in locurile cele mai reci". ( Kekaumenos, secolul XI)

Publicat de Aurel Băjenaru, 14 Noembrie 2024
Timp de citire: 5 minute

D. Sextil Puşcariu a conferenţiat (Vineri, 4 Dec.) despre cea mai înstreinată ramură a poporului nostru, "Românii din Istria", cari se sting pe încetul în massa populaţiunii slave, în mijlocul căreia trăesc.

Publicat de Aurel Băjenaru, 12 Noembrie 2024
Timp de citire: 10 minute

Eră într'o zi de primăvară, când lucrările delà drumul de fer erau în toiul lor la Vardates şi la Gorgopotamos, lângă Lamina.

Publicat de Aurel Băjenaru, 10 Noembrie 2024
Timp de citire: 2 minute

V. Diamandi în "Românii din Peninsula Balcanică, 1913", fragment:

Publicat de Aurel Băjenaru, 8 Noembrie 2024
Timp de citire: 5 minute

Primii români, o societate care s-a reînchegat nou tărziu în istorie, spoliată de voevozi și bojari străini de neam, își găsește salvarea tot prin străini.

Primii voevozi nu au putut fi români adevărați dacă au lăsat poporul să decadă astfel. Nu pot decât să consider că au petrecut generații în iobăgie cruntă pentru a accepta la final și jugul fanariot care totuși a adus și civilizarea.

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Noembrie 2024
Timp de citire: 4 minute

Istoria noastră a românilor este de mult scrisă, trebuie să știm să o vedem și să o înțelegem.

Publicat de Aurel Băjenaru, 3 Noembrie 2024
Timp de citire: 4 minute

Iată că dl. Filipescu mai jos propune și o dată, un eveniment, de când au "pierit" (1220), de când au fost desnationalizati Românii din Serbia, cei din care ne tragem și noi în mare parte, de unde ne vin și voievozii.

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Noembrie 2024
Timp de citire: 12 minute

Iata ca in urma cu mai bine de un secol istoria adevarata a romanilor se cunostea prea bine, unde erau ei pana la infiintarea Vlahiilor romanesti. Erau prea bine cunoscuti Vlahii de la sud de Dunare inca la venirea serbilor. in vremea cand istoriografilor romani le lipsesc cei 1000 de ani de istorie a teritoriului vechii Dacii.

Victor Lazăr (1869-1935), profesor, bibliotecar, scriitor și ziarist român ne face o prezentare amanuntita a acestora.

Publicat de Aurel Băjenaru, 1 Noembrie 2024
Timp de citire: 3 minute

In cartea sa "O călătorie la vlahii (românii) din Kraina, Croaţia şi Dalmaţia", Teodor Burada ne vorbeste de Vlahi, urmasii romanilor si latinisatilor din Balcani, consemnati aici de cronicarii vremurilor trecute. Deci Vlahii erau cunoscuti in Balcani de la sosirea serbilor aici, din anul 610. Oare cum isi ichipuie istoricii romani ca ei sa fi venit din fosta Dacie Traiana aici, nestiuti de nimeni, ca apoi, sase sute de ani mai tarziu, sa apara in istorie si sa se raspandeasca iarasi pe teritoriul fostei Dacii ?

Publicat de Aurel Băjenaru, 31 Octombrie 2024
Timp de citire: 5 minute

de M. Beza

Publicat de Aurel Băjenaru, 30 Octombrie 2024
Timp de citire: 7 minute

Oare de ce "Căluşarii" aromâni, românii din Balcani celebrează această amintire a zeului Marte cu scut și săbii, precum vechii preoți salieni, preoții dansatori cu săbii ai cultului, iar Vlahii de dincolo de Dunăre, românii de astăzi cu ciomege de păstorit ? Suntem noi acei "pastores romanorum" pomeniți în cronica notarului Magister P.?

Publicat de Aurel Băjenaru, 27 Octombrie 2024
Timp de citire: 5 minute

Care este adevărata noastră religie creștină ca români, moștenitorii romanilor?

Publicat de Aurel Băjenaru, 26 Octombrie 2024
Timp de citire: 3 minute

Grecii au încercat sute de ani să-i desnaționalizeze pe romani numindu-i Vlahi, Daci, Bessi. Mai târziu, până în zilele noastre, o fac cu urmașii lor ramași în Balcani, aromânii numindu-i Elini romanizați. Iată ce se întâmpla în urmă cu o sută douăzeci de ani în Balcani.

Publicat de Aurel Băjenaru, 25 Octombrie 2024
Timp de citire: 18 minute

Romanii din peninsul'a balcanica.
Cercetări de N. Popillianu.

Publicat de Aurel Băjenaru, 24 Octombrie 2024
Timp de citire: ~1 minut

Despre trecerea românilor la ortodoxie.

Publicat de Aurel Băjenaru, 23 Octombrie 2024
Timp de citire: 3 minute

Dumnezeu , Dominus-Deus, cruce , crux, înger, angelus, sărbătoare, servare, botez, baptizare, blestem , blasphemare, rugăciune, rogatio -onem, închinare , inclinatio -onem, preot, presbiter , chiar și păgân, paganus care inițial însemna sătean, dar creștinii îi numeau păgâni cei ce se închinau idolilor, pe sătenii la care încă nu ajunsese creștinismul, toate aceste noțiuni de baza ale religiei creștine sunt exprimate în romănește în cuvinte care provin din latina. Deci nu mai încape nici o îndoială că creștinarea românilor a fost una de rit latin inițial.

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Octombrie 2024
Timp de citire: 13 minute

Iată cum o interjecție banală din negurile vremurilor, un arhaism, ne dă un indiciu despre etnogeneza românească din Balcani.

hăis
1. Strigăt cu care se mână boii înjugați pentru a merge spre stânga.
etimologie:
cf. limba sârbă, croată ais

Din limba sârbă, limba croată ?!

Publicat de Aurel Băjenaru, 19 Octombrie 2024
Timp de citire: 7 minute

IOAN NĂDEJDE despre etnogeneza românească și venirea românilor la nord de Dunăre după anul 1000.

Publicat de Aurel Băjenaru, 17 Octombrie 2024
Timp de citire: 3 minute

Iată că Ioan Nădejde (1854 – 1928) citând din scrierile cronicarilor vremurilor trecute, ne arată când au fost menționați primi Vlahi în Muntenia și Modova înainte de "descălecatul" primilor voievozi, la 1222, la 950 de ani de la părăsirea Daciei de catre romani.

Publicat de Aurel Băjenaru, 13 Octombrie 2024
Timp de citire: 6 minute

Ignaz Aurelius Feßler (1756 - 1839) a fost un teolog catolic, orientalist, profesor universitar, capucin și francmason, precum și superintendent general luteran.

Afirmațiile sale, cu mici rezerve, susțin teoria mea a etnogenezei romanești la sud de Dunăre, dintre romanii vorbitori de limba latina negrecizati, locuitori ai imperiului devenit bizantin, indiferent de originea inițială și transferul acestei populații începand cu secolul IX la nord de Dunăre.

Publicat de Aurel Băjenaru, 12 Octombrie 2024
Timp de citire: 10 minute

Adevărata cultura populară a românilor o vom găsi în tradiții care tranzitează timpul vreme de două milenii pentru a ne aduce la cunoștință crezurile religioase primordiale ale oamenilor din care ne tragem. Iată colinde și alte tradiți românești care de fapt, proslăveau zei la care se închinau strămoșii, un mesaj extraorordinar din trecutul neamului nostru.

Publicat de Aurel Băjenaru, 11 Octombrie 2024
Timp de citire: 11 minute

Sub numele de "Istoria Literaturei Române", iată mai jos adevărata istorie a românilor, cum se învăța ea la 1884 înainte de a se falsifica obsesiv de reprezentanții unui curent dacofil, autohtonist care se pierde în negura istoriografiei romanești de peste munți, din Țara Românească și Moldova. Referințele bibliografiei sunt pentru vremea aceea impresionante, iata numai cateva fragmente mai jos. Am pastrat la tehnoredactare limba si ortografia originala din acel timp.

Publicat de Aurel Băjenaru, 8 Octombrie 2024
Timp de citire: 9 minute

Faptul că "greci de seamă" ai culturii, politicii și istoriei au fost de fapt aromâni, este mai puțin cunoscut astăzi, Grecia acționând fară jenă intru grecizarea trecutului său.

Dar iată mai jos o relatare despre poetul cretan Vincenzo Cornaro (1553 - 1614) și epopeea să pe care grecii o consideră cea mai mare operă scrisă de la Herodot încoace. Cornaro cu toate ca este nascut la Sitia în Creta, este desemnat de autorul articolului că aromân, nascut din parinți Vlahi , informație venită probabil de la etnograful și folcloristul român Teodor Burada. Poemul epic vizează epoca din jurul anului 1230, an în care Ioan Asan ÎI cucerea Adrianopolul şi asedia Atena. În epos apare surprinzător, arhetipul și simbolistica basmelor românești din jurul lui "Harap Alb".

Publicat de Aurel Băjenaru, 6 Octombrie 2024
Timp de citire: 2 minute

Urmele Vlahilor de la sud de Dunare - Thomas Tuscus despre "Pascua Romanorum", Pășunile Romanilor, Vlahia dintre Ungaria și Panonia.

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Octombrie 2024
Timp de citire: 3 minute

"mine escu mucan" ar corecta un fărșerot iar cel din Pind în "grailu armânescu" l-ar învața să spună "io hiu mucan" pe cel care se identifica ca "mocan", român de dincolo, din "România".

Publicat de Aurel Băjenaru, 4 Octombrie 2024
Timp de citire: 8 minute

Nemții au o expresie legată de Vlahi și Vlahiile lor; "jemanden în die Walahei schicken" , adică a trimite pe cineva în Valahia, undeva departe în pampa și "wo der Pfeffer wächst", acolo "unde crește piperul", adică foarte departe.

Iată că aflam mai jos despre Vlahiile românești din Balcani, că acolo se cultiva "piperul roșu" . Atenție, aici este oglindita societatea aromânilor într-o epocă relativ apropiată de cea modernă. Se pare că punctul despărțirii definitive a Vlahilor de nord și de sud de Dunăre a fost unul mult mai ancorat în trecut decât am presupune-o.

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Octombrie 2024
Timp de citire: 4 minute

Iată un manual de istorie al românilor din Transilvania cu câteva amănunte indedite. Unul este relatarea despre venirea "multor români" din Tracia în anul 1284 care în Maramureș și Ardeal au alcătuit o așezare numită "noua plantațiune". Cumanii, românii de religie catolică urandu-i, i-au ucis.

O istorie surprinzatoare apărută într-un ziar românesc din 1861 la Sibiu.

Publicat de Aurel Băjenaru, 29 Septembrie 2024
Timp de citire: 7 minute

Istoriografia românească cu continuitatea dăinuirii românilor pe teritoriul actual nu este decât o mare batjocură a intelectului.

Prezența românilor în "aceste locuri", dacă nu este infirmată de nici un document, înseamnă că ei au fost dintotdeauna aici, scrie Aurel Decei (1905 - 1976), marele corifeu "eminent" istoric, într-un comunicat al Institutului de Istorie Naţională. Vezi mai jos:

Publicat de Aurel Băjenaru, 28 Septembrie 2024
Timp de citire: 9 minute

V-ați întrebat vreodată de ce "prima" țară românească înființată s-a numit Ungro-Vlahia? A fost Țara Românească sau Muntenia a cărei înființare, tradiția istorică o atribuie lui Radu Negru în 1290.

Publicat de Aurel Băjenaru, 27 Septembrie 2024
Timp de citire: 17 minute

Lumea românească interesată de istorie, este absolut sensibilizată la ideea de a încerca o punere sub lumina adevărată a originii noastre, a etnogenezei românești, iar orice încercare de clarificare se stigmatizează cu o peceta de "röslerism", după singurul cunoscut istoric al "parții adverse", al "austro-ungarismului". Unde aici ar trebui să primeze adevărul istoric și nu interese puerile de mândrie națională condiționată la extrem.

Publicat de Aurel Băjenaru, 26 Septembrie 2024
Timp de citire: 4 minute

Iată că am găsit în sfârșit confirmat, cu ajutorul cititorilor, un amănunt deosebit de interesant al teoriei mele despre etnogeneza românească. Aici se simte deosebirea dintre un istoric care ar fi trebuit să cunoască multe din aceste amănunte din scrieri vechi și un jurnalist. Multe din dovezile de care am nevoie împreună cu scrierile originale în care au apărut, eu trebuie să le caut cu multă trudă, pe când un istoric, este meseria lui, ar trebui pe multe să le știe.

Publicat de Aurel Băjenaru, 22 Septembrie 2024
Timp de citire: 3 minute

Fiind dovedit că întreg teritoriul locuit de strămoșii românilor în Dacia Aureliană (Ripensis și Mediterranea), Moesia Superioară, Dardania și Panonia Inferioară era pe deplin romanizat, este de la sine înțeles că creștinismul în aceste regiuni a fost predicat, în principal, în limba latină.

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Septembrie 2024
Timp de citire: 7 minute

Iată că baza istoriografiei românești a constituit-o mult timp scrierile lui Ludwig Albrecht Gebhardi și Johann Christian von Engel, repudiați astăzi, ca apoi naționaliștii și ultranationalistii precum Xenopol sau Iorga să preia și să deturneze adevărată istorie a Românilor într-un sens naționalist, autohton, protocronist.

Publicat de Aurel Băjenaru, 19 Septembrie 2024
Timp de citire: ~1 minut

Istoriucul Johann Christian von Engel (1770 - 1814) în "Commentatio de Expeditionibus Trajani ad Danubium, Et Origine Valachorum", 1794, scriind despre Vlahi, în câteva cuvinte ne spune cine au fost ei și de unde vin.

Publicat de Aurel Băjenaru, 18 Septembrie 2024
Timp de citire: 2 minute

Cine au fost acești vlahi ai secolului al XII-lea implicați în al doilea imperiu bulgar?

Publicat de Aurel Băjenaru, 17 Septembrie 2024
Timp de citire: 8 minute

Iată surprins mai jos și momentul în care intelectualitatea românească devine conștientă de existența Românilor și de "cealaltă" Românie, prima Vlahie a Vlahilor din sudul Dunării. George Melidon face referiri la cartea de călătorii a lui Dimitrie Bolintineanu "Călătorii la Românii din Macedonia" din 1858, extrăgând de acolo o concluzie surprinzătoare; "în dreapta Dunărei este o lume întreagă de Români mai latini de câtŭ noi".