Bulgarii si Dobrogea

Publicat de Aurel Băjenaru, 1 Octombrie 2020
Timp de citire: 3 minute

Nu e de loc surprinzator ca din cand in cand cate un organ al presei bulgare incearca revendicarea mai mult sau mai putin vehementa si staruitoare a Dobrogei.

In priml rand e vorba de un joc asa de inofesinv, ca se poate ierta megalomaniei bulgare ca si-l insuseste cate odata, poate ca o consolare pentru esecurile nemarturisite ce sufera Bulgaria in diferitele ei aventuri de politica externa.

Apoi, se stie ca una dintre calitatile regelui Ferdinand (Ferdinand I al Bulgariei n.r.) este sa excite vecinic pasiunile populare prin cate un vis himeric, care, cand nu e Macedonia si Marea Bulgarie, este pur si simplu Dobrogea.

Deci nu e nici o mirare ca "Utro" revine intr'un articol recent cu vechile pretentiuni bulgare asupra Dobrogei. Putin cam curios este ca unul dintre motivele care se invoaca pentru a convinge Puterile ca Dobrogea trebuie reintoarsa Bulgariei, este ca populatia bulgara dobrogeana retrogradeaza prin contactul ei cu cultura romaneasca.

Acest motiv e o descoperire extraordinara, care ar putea sa ramana istorica, daca Puterile l'ar lua in serios.

Adevărul, 4 august 1912

* * *

Se pare ca bulgarii nu au considerat niciodata Dobrogea, un teritoriu romanesc, de fapt nici turcii si nici romanii cand au trebuit s-o primeasca (1878), in schimbul celor trei judete romanesti din sud-vestul Basarabiei (Cahul, Ismail si Bolgrad).

In harta otomana  din imagine de la mijlocul secolului XIX (1850), ceea ce la vremea respectiva era provincia "Vilayetul Dunarii", pe harta este inscriptionat ca "Bulgaristan"/Bulgaria, impreuna cu Dobrogea.

(Pentru cei care nu cunosc, un an mai tarziu, in 1913, Romania avea sa se implice in al doilea razboi balcanic si sa invadeze Bulgaria, ocupand Cadrilaterul pentru 27 de ani. O actiune oarecum justificata de pericolul pe care il reprezenta Bulgaria la acea vreme pentru stabilitatea Balcanilor, un stat nou creat, puternic militarizat si cu o dorinta enorma de expansiune.)

Legenda  hartii:

"Hartă otomană din prima jumătate a secolului al XIX-lea; are înscris: Rusya kıtası - Rusia; Nemçe kıtası - Austria; Boğdan - Moldova; Eflak - Ţara Românească; Bulgaristan - Bulgaria; Kıtayi bahr siyah - Marea Neagră. Cartuşul hărţii: Coloana  I: galben subţire - forme de relief; albastru subţire - frontiera dintre Ţara Românească şi Moldova; Coloana  a II-a: linia  verde -frontiera Imperiului otoman; linia  roşie- frontiera Rusiei; linia galbenă- frontiera Austriei  (Nemçe); linia albastră - linia teritoriului cedat Rusiei."

(sursa foto: imagoromaniae.ro / T.C. Başbakanlık Osmanlı Arşivi Daire Başkanlığı)