Cadrilaterul ocupat

Publicat de Aurel Băjenaru, 8 Mai 2019
Timp de citire: 3 minute

Armatele romane sunt astăzi stăpane pe tot malul drept al Dunării pană la linia ferată Rusciuc-Varna, graniţa cvadrilaterului. Recunoaşterile cavaleriei continuă şi inaintarea armatei romane va inceta deabea in momentul incheierii armistiţiului intre părţile combatante.

Sofia nu mai este in legătură telegrafică cu Europa pe nicairi decat prin Bucureşti, căci cablul dela Varna la Odessa este in reparaţie de mai mult timp. Dacă guvernul Romaniei ar fi tăiat comunicaţia cu Sofia, Bulgaria ar fi rămas izolată din toate părţile şi n-ar fi putut comunica cu nimeni. Guvernul Romaniei a crezut insă că este in interesul păcii lumei, ca Sofia să rămană in comunicare cu Europa şi să poată primi sfaturile celor cuminţi.

Biroul ministeriului de războiu a dat publicităţii astăzi următorul Buletin oficial:

4 Iulie v. orele 5 p. n≫. Eri, 3 Iulie, patrulele cavaleriei noastre au iscodit la o mare distanţă tot terenul dinaintea armatelor noastre. Inaintarea trupelor continuă in bune conditiuni din toate punctele de vedere.Ştirile despre bombardarea Nicopolului nu sunt exacte : pană eri 3 Iulie la amiasa nu a avut loc nici o luptă.

Construirea podurilor aruncate peste Dunăre de catră trupele de pontoneri a atras admiraţia armatei. Materialul s’a dovedit ca foarte propriu pentru cerinţele trecerei peste un mare fluviu, iar activitatea pontonierilor a dovedit o foarte bună pregătire technică, un devotament desăvarşit şi o indemanare uimitoare.

***

Aici se discută cu mare aprindere telegrama regelui Ferdinand al Bulgariei adresată regelui Carol şi răspunsul dat de regele Carol. Telegrama ţarului Bulgariei evocă multora in memorie faimoasa telegramă a Ţarului Alexandru al Rusiei adresata la 1877 principelui Carol ca să treacă Dunărea, căci altfel e vai de armata rusească.

Ce coincidenţă minunată! Astăzi regele Bulgariei roagă pe regele Romaniei să ordone incetarea inaintării armatei romane şi să arate, cari sunt condiţiile Romaniei pentru pace. Mare groază şi disperare trebue să fi cuprins sufletele stăpanitorilor Bulgariei, cari pană eri-alaltaeri refuzau obrasnic cei trei chilometri din jurul Silistrei,— cand astăzi vine insuşi Ţarul lor şi imploară ajutorul regelui mărinimos al Romaniei, ca să ordone incetarea inaintării armatei romane.

Se spune că regele Carol, care a primit telgrama lui Ferdinand la Corabia in momentul cand trecea in revistă triumfală armata romanească de alungul Dunării, ar fi răspuns regelui Ferdinand in termini politicoşi declarand că condiţiile Romaniei, in schimbul căreia armata romană va inceta innaintarea pe teritoriul bugar, sunt depuse in nota guvernului roman, adresată Paterilor mari. Aceste condiţiuni sunt:

1) Bulgaria să cedeze Romaniei linia Turtucaia-Dobrici-Balcic cu o zonă de aproximetiv zece chilometri spre vest şi spre sud şi 

2) Romania să ia parte la fixarea condiţiunilor păcii intre Bulgaria şi ceilalţi beligeranţi, cu alte cuvinte Romania să aibă cuvantul ei in chestia fixărei hotarelor intre Bulgaria, Serbia şi Grecia. Fireşte, că dacă Bulgaria primeşte linia de hotare, cu care Serbia şi Grecia s-ar declara mulţumite, Romania ar fi implicit satisfăcută.

In acelaş timp şi Regina Eleonora a Bulgariei a telegrafiat M.S. Reginei Elisabeta cerand intervenţia ei pentru pace, pantru ca Bulgaria să fie ferită de o nouă nenorocire. Se spune că M. Sa Regina Elisabeta ar fi răspuns indată, asigurand-o pe Regina Bulgariei, că armata romană se poartă cu cea mai mare blandeţe cu populaţinnea bulgară din locurile ocupate, şi că această garanţie o poate da şi pentru viitor.

Gazeta Transilvaniei, 7 (20) Iulie 1913