Cover Image

Constantin Pariano

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Iunie 2020
Timp de citire: 6 minute

Situatia sociala si politca a Dobrogei in anii de dupa Primul Razboi Mondial, pamant binecuvantat, cu sanse egale  de devenire pentru toti cei care au ales sa traiasca si sa munceasca aici si aparitia primelor semne ale miscarii socialiste (bolsevice),  ne-o descrie Constantin Pariano intr-una din  corespondentele sale (fragment) catre ziarele vremii.

* * *

"Zori de zi, ori amurg?

Incet-incet, intriga, calomnia si ispita, la exemplele celor de sus, au fäcut ca si cei cari pand acum îsi vedeau de treaba si munceau linistiti, sä se molipseascä de boala castigurilor usoare ce li s'a spus cä se numeste “Politica".

In Dobrogea numai ura de clasa n'avea de ce sä fie; pentru cá toti au venit aici fiecare cu meseria si capitalul lui, in scopul de a nationaliza provincia si a se ridica si ei prin intrecere la munca. Nimeni aici n'a fost iobag. Toti au muncit de capul lor pentru dansii, in pamanturile lor. Comerciantii si-au facut negotul cum l- au inteles. Meseriasii erau si sunt destul de cautati, iar muncitorii manuali au impus preturile pe care le-au vrut, ca in orice localitate lipsitä de brate.

Atunci ce noimä au la noi propagandele acelea indärjite, afiliatiunile la socialism si bolsevism care, desi prezentate sub forme deosebite, ajung la acelas rezultat : Aservirea desavärsita a cetateanului la Stat ? Ce sä mai fie si framantárile acestea, in care toti cer nimeni nu dä nimic, toti vor sä fie mari si nimeni mic, toti darama si nimeni nu zideste ?

Datinele stramosesti s'au uitat. Moravurile si portul national s'au instrainat. De limba noastra ne e rusine. De munca avem spaimä si numai castigului ne inchinäm.

Cate mame se mai ocupa astazi de casä si de educatia solida a copiilor lor ? Ce pot invata acestia in niste scoli cu programa nefolositoare si dela niste suplinitori cari, in mare parte, ei singuri nu stiu si nu cred in nimic ? Cum sa se mai inmultiascä populatia, cand avorturile trec drept iscusintä si boalele nerngrijite drept fatalitäti ?

Speram intr o indreptare , dar nu vad cine ar putea opri aceste porniri, cand putinele virtuti si valori ce ne au mai ramas, se tin in umbra.

Tara e inca bogata, dar incapabila a se reface prin ea insasi, pentru cä dintr'o populatie muncitoare, cinstita, sobra, supusä, s'a fäcut alta, plina de toate poftele. Parte din ea ar vrea sä munceasca, dar nu poate lupta contra ingrädirilor neghioabe ce i se pun. Parte ar vrea sä rämana cinstitä dar necinstitii o ineacä."

[…]

Const. D, Pariano

Hasancea, 8 lulie 1920

* * *

Constantin Pariano (1846 - 1930) fost prefect si senator de Constanta in cateva randuri,  a fost patriarhul agriculturii dobrogene, cel care a întemeiat prima fermă pe moşia sa de la Hasancea - actualul Valu lui Traian. Cu familia provenită din insula Paros din Grecia, fermierul specializat în silvicultură şi agronomie a sosit în Dobrogea după 1878, o dată cu alipirea acesteia la Romania. Pariano s-a aşezat lângă Constanţa, unde a cumpărat hectare de pământ pe care şi-a ridicat un conac care se distingea în peisajul otoman al Dobrogei.

La mosia sa veneau studenţii sa invete tainele cultivarii pamantului, interesant mai ales aici in Dobrogea, care si atunci era arida, apa nu se gasea decat la 50 - 60 de metri, iar vantul verii matura dinspre sud pamantul uscandu-l.

* * *

Radu Cosmin inintr-un articol in  "Cele Trei Crisuri"   din 1936 dedicat lui Cincinat Pavelescu il pomeneste ca mare mecen, "un om de elegantă cultură, sufletească şi literară":

"In vara acelui an (1910 n.r.) , mă găseam la Constanţa, împreună cu Cincinat şi câţiva scriitori, făcusem o şezătoare patronata de Carmen-Sylva, Regina-poetă, pentru D. Anghel, căruia în incendiul Luvrului din Bucureşti, îi arsese micul avut şi manuscrisele.

— Seara, pe terasa Casinoului, Prefectul Constanţei de-atunci, Costică Pariano, un om de elegantă cultură, sufletească şi literară, ne-a dat o masă.

Cincinat s'a întrecut în vervă. Improvizaţii şi inspiraţii strălucitoare ce ţâşneau ca nişte rachete spre uimirea ascultătorilor şi mai ales a muzelor delà masă ori din apropiere.

Vechile lui poezii, spuse cu marea lui artă, păreau noui şi farmecul lor te pătrundea adânc, risipindu-şi vraja în muzica valurilor mârei, care palpita, parcă, şi ea la muzica versurilor neîntrecutului trubadur.

Când la sfârşitul mesei, într'o fierbinte închinare pentru marele meu prieten, am spus că Cincinat, cu toată faima lui, nu-şi are încă volumul tipărit, căci nu se găsise mult aşteptatul Maecena, inimosul prefect, bătrânul „Conu Costică Pariano" s'a sculat, a scos cinci hârtii a o mie de lei, le-a oferit poetului adăugând : Eu voi fi acela care-ţi voi tipări volumul. Suma aceasta e pentru intâile cheltueli. Restul va veni la timp".

Şi, Cincinat şi-a văzut, în acel an, poeziile strânse într'un volum de lux, vai,numai într'o mie sau două mii de volume ! Ce curând s'au epuizat!"

* * *

In imagine casa mosierului Pariano din Constanta, din apropierea Cazinoului, actualul Muzeu Ion Jalea. A fost construita la inceputul secolului trecut de arhitectul Victor Stephanescu in stil neo-romanesc si a dominat peste ani intrarea in Portul Constanta.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button
Techirghiol
02.07.2020 16:13
Actual: 29° C
Viteza vantului: 6,2 m/s

Vizitatori astazi

294