Din Dobrogea - 1889

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Decembrie 2020
Timp de citire: 11 minute

Constanta, Februarie 1889

Raport general pe anul 1888 al medicului primar al judetului Constanta inaintat ministerului de interne cuprinzand aprecieri si consideratiuni interesante asupra starei taranilor si asupra sanatatii publice il publicam in coloanele noastre. 

Inclementa climei pretutindeni lasa urme adanci in Dobrogea, insa influenta ei se simte mat mult decat in alte parti ale terei. In Judetul Constanta lipsa de paduri, saracia de ape curgetoare si isvoare, imbelsugarea baltilor si mlastinilor nesanatoase  are o mare inraurire asupra sanatatatei locuitorilor.

Seceta din anul trecut si gerul intins de asta-iarnà lasara urme nesterse in acest judet. Miseria si frigul facura multe victime, de aceea in anul espirat in primul semestru al acestul an mortalitatea fu mare. Numerul cel mare de bolnavi si  morti se atribue si imprejurarei cà in acest judet in ultimii ani se stabilisera mii de oameni, din cari multi erau lipsiti de mijloace de esistenta si de adapost.

Starea tèranului. 

Cestiunea vietei taranului, a sanatatei lui este cea mai mare care se impune azi oamenilor de stat si administratiunei. Viata ce o duce teranul in general este aproape viata omului primitiv.

Munceste peste puterile lui sub un cer neindurat, intr'o arsita adeseori tropicala; si aceasta munca intinsa, neintrerupta, nu-i da timpul nici a'sï ingriji de casa, nici de corpul lui. 

Septamani dearandul nu se primenesc, dorm in pulbere , une-ori in noroiu , langa balti, mananca substante indigeste si putin nutritoare. Locuintele in cea mai mare parte sunt intunecoase, neincapatoare, si ale Tatarilor de obiceiu lipsite de geamuri. Multimea fiintelor locuitoare intr'o camera mica, duhoarea ce esala un aer marginit si umed, care este inspirat ei respirat septameni intregi, murdaria rufelor, hainelor si vaselor, si sederea adese ori impreunä cu paseri domestice corupe si mai mult aerul. In aceste vizuini, in care respira un aer inciumat, amestecat cu fum, cu frig, sau cu o caldura iesita din corpul acestor fiinte, si fac viata femeile si copii teranilor, al caror trup, din causa miseriei, une-ori este acoperit cu sdrente.

Daca vom adaoga la acestea si gramezile de baligar inalte pana la ferestre si care in satele judetului Constanta stau uitate de virste de om, cotetele de paseri si oborul de vite de langa casa, ne vom esplica de ce teranul de obiceiu are acea figurà livida, galbuie, vesteda, imbatrinita inainte de timp.

 

In punctul in care se gaseste actualmente cestiunea vietii si a sanatatii teranului nostru, declamatiunile, vorbele goale nu folosesc nimic ; administratiunea trebue sa iea mesuri grabnice si energice pentru a ridica pe teran din trista positiune de azi. Ca sa smulgem poporul din starea de suferinta trebue sà ridicam mai intei capitalul lui moral, intelectual si fisic. Sa ajutam pe teran, sa'l iubim, sa'i dam dreptatea ce o cere, sa'i dam mijloace ca sa cultive pamantul, sa'l facem sa paraseasca traditiile rutinare care sunt o piedica a marei culturi. Sa ridicam agricultura, sa luminâm pe teran, atunci vom dobandi o crestere insemnata a poporatiunei. Trebue pus sfarsit lenei, parasitismului ; trebue facut ca munca campului sa fie pentru el o resplata, iar nu o jertfa. Sa ne folosim de bogatiile pamentului nostru, din care o parte insemnata zace paraginit. Sa dam pamant muncitorilor ; tot omul sa aiba bucatica de pament, tot pamentul sa-si aiba un om. Numat astfel vom intari poporul ei vom înmulti produsul social. Sa avern de tinta c'a sa nu mai fie nici un om nefolositor, nici un om reptil.

Trebue lucrat cu inima si eu curaj, trebuesc reforme urgente. O cestiune care pe têran il atinge mai greu c'a pe orasan, este cestiunea impositului. Pentru el impositele si cheltuelile cresc, pe cand veniturile reman aceleasi si in anumiti ani scad chiar din causa secetei, sau a prea multor ploi. Impositul apasà greu asupra teranului, fiind-ca repartitia lui nu este echitabila. Un tata de familie plateste cu atat mai multe imposite, cu cat are o familie mai numeroasa. Poate ca ar fi mat drept c'a acest parinte de familie sa plateasca un imposit direct proportional in minus cu numerul copiilor ce are.Acel ce n'are copii, avend sarcini mai putine, plateste mai putine imposite indirecte, s'ar cuveni clar sà plateasca mai multe imposite directe. Un cap de familie care are de pilda opt copii, are si cheltueli mari, prin urmare prin aceasta el plateste un greu imposit indirect ; s'ar cadea dar sa fie scutit de impositul direct.

Tara datoreste oarecare recunostinta tatalui care are o nurneroasa familie fiindcà acesta ii da muncitori si aparatori. Si poate ca n'as  cuteza prea mult daca as  sustine ca Statul ar trebui sa'i vie in ajutor facandu'i o pensiune anuala, fie cat de mica, pentru tot copilul mai mic de 14 ani, de la 5 copii in sus. Napoleon cel-Mare sanctiona o lege prin care decreta ca al 6-lea copil al unel familii sa fie crescut pe cheltuiala Statului.

Sa nu ne inchipuim ca vom putea imbunatati soarta teranului, daca mai intai nu'l vom lumina, dacà nu'i vom da o locuinta mai sanatoasa si o hrana mai buna.

Scoale rurale bune, cari sa-si implineasca menirea, locuinta igienice, spitale de plasi, asiluri pentru neputinciosi, case de economie, un ochiü neadormit pentru cresterea orfanilor, usurarea sarcinelor, o parinteasca administratie, o dreptate nepartinitoare, ridicarea clerului, combaterea, strainismului care s'a incuibat in inima Romaniei si ca o lacoma omida ii suge sucul vietii, iata reformele cele mai urgente.

Miscarea poporatiunei noastre este lenta si cauzele care o imping spre stagnatiune sunt multiple ; intre aceste principalele sunt  acestea; marea mortalitate a copiilor, in primit ani ai vietii, paludismul, boalele, hrana rea, sifilisul, alcoolismul.

Mortalitatea cea mare a copiilor in primii ani al vietii se datoreste in mare parte relei ingrijiri, hranit intempestive, botezului in biserica, miseriei si epidemiilor. S'a constatat cà aceste dragalase fiinte au o resistenta vitala extra-ordinara, si mor multe, nu din causa unet fatalitati fisiologice, ci din lipsa bunelor conditiuni de traiu. Un copil ca sa traiásca si sa creasca trebue inainte de toate sa fie bine ingrijit si bine nutrit. O buna hrana si bune conditiuni igienice ar putea reduce pe jumetate mortalitatea copiilor mici. Lethebz sustine ca marea mortalitate a copiilor este in legatura cu saracia. Nestiinta si saracia ucid cea mat mare parte a copiilor teranului roman.

Copilul saracului are de sase ori mai putine sanse de viata decat copilul bogatului. Cu drept cuvent dar zice Du Mesnil :  "este cu neputinta a desparti aceeti trei termeni nestiinta, miseria, mortalitatea."

Teranca n'are idee cà o buna hrana si o igienica ingrijire este cam tot asa de necesara ca si laptele ce'l suge copilul. Murdaria, frigul , hrana intempestiva si indigesta, epidemiile secera inainte de vreme aceste nevinovate fiinte.

Nu se va putea face aproape nimic pânà cand igiena nu va strabate in bordeiul teranului. Ar trebui ca igiena sà ocupe primul loc in scoalele rurale, ar trebui instituite scoli de adulti in toate satele pentru barbati si femei in care sa invete pe teran cum sa-si ingrijeasea corpul ca sa previe boalele ; iar mamelor sa li se arate cum trebuesc ingrijiti si crescutl copii. Ar trebui create mici premii pentru mamele cari vor avea copii cei mai robusti, mal curati, mai bine ingrijiti.

Trebueste oprit botezul copiilor in biserica in timpul iernei ; preotul sa fie obligat a boteza copii in casele parintilor lor. Pentru mamele sarace si care au mai multi copii, ar trebui sa ingrijeasea judetul  si comunele dandu-le o mica subventie lunara pana cand copii sunt mici. Poate ca prin aeeasta s'ar ingreuna in cat-va bugetele judetelor si ale comunelor, dar unele si altele au cheltuieli de lux, de cari  s'ar putea dispensa ; si apot ar fi o faptà si omeneasca si patriotica destinarea acestor bani pentru ingrijirea si cresterea micilor copii saraci.

Teranul nostru este vegetarian nu atat din cauza miseriei, cat din pricina credintelor religioase si a obiceiului. Chiar si in case celui mai sarac teran se gaseste branza, oue, lapte, gaini, pe cari ar putea sa le manance el, in loc de a le vinde, spre asi cumpera lucruri de multe ori nefolositoare.

Streinii cari s'au incuibat la sate deschizand pravalii, bacanii, carciume, sunt adeveratii corumpatori si despuietari al sateanului (aluzie probabil la evrei n.r.).

In Transilvania taranul roman, mai ales in satele unde traeste impreuna sau aproape de colonistii Sasi, are locuinta frumoasa, curata, igienica, si se nutreste bine. Afara de Vinerea si Mercurea, si afara de cele patru posturi, pe cari de altmintreli nu toti le respecta cu scrupulositate ascetica, el mananca in fie-care zi lapte, sau oua, branza slanina,si cel  putin de doua ori in septernana carne de berbec, gaina, uneori de vaca, iar in carnaval in toate zilele carne de porc. Acolo tot teranul are gradina de pomi roditori si de legume.

La noi foarte putin se va putea face daca nu se vor reduce posturile. Ar fi prea de ajuns 1 zi de post in septamana, Vinerea, si septemana de post la Craciun, 12 zile de Pasci, 5 zile la sft. Petru, si 5 zile la santa-Marie. Sa se oblige toti teranii a'si face gradini de pom roditori si zarzavat ; prin preoti si prin invetatori sa li se sfatuiasca o hranä mal buna, aratandu-li-se ca nutrindu-se mat bine, vor pute munci  mai mult, vor fi mai tari si mai sanatosi. Propaganda in asta privintat trebue facuta din mat multe parti prin preoti, invatatori, medici,si administratie.

Dobrogea mai mult de cat ori care alte judete din tara este bogata in balti si mlastine nesanatoase ; voiu aminti aci numai pe ale judetului Constanta, carele este incins de balti spre Dunare si spre Mare. Pe malul dunarean incepand de la orasul Ostrov, in plasa Silistra-nouà si pana la satul Ostrov, in plasa Hersova, avem baltile de langa comunele Bugeacu-Garlita, Lipnita, Oltina, Satu-nou, Beilicu, Marleanu, Alirnan, Vlahehioi, Cochirleni, Megidia, Seimeni, Groapa Ciobanului, Garliciu, Daeni si Ostrov. Despre Mare avem baltile Mangaliei, Comarovea, Tatlageac, Tuzla, Techirghiol, Agigea, Palazu, Cieracci, si Coraharman.

Numerul victimelor infectiunei palustre (malaria, a fost eradicata in Romania in 1963 n.r.) , care este o adevarata otravire, intrece pe al tutulor epidemiilor. Omul care braveaza ciuma si tifusul, care stapanesce elementele si strabate teafar toate latitudinile, nu se poate deprinde cu malaria, nu poate invinge influenta miasmelor palustre. Numerul victimelor acestel infectiuni care este o adevarata otravire, intrece pe cel al tuturor  epidemiilor. In unele comune din acest judet, mortalitatea intrece natalitatea. Mortalitatea mijlocie este de 1 la 19, si se ridica la 1 la 14 ; pe cand in comunele departe de balti, este de 1 la 46 locuitori.

Vor trece de sigur veacuri si veacuri, pana cand omul va reusi a face se dispara causele insalubritatii terestre si va ajunge sa insanatoseze globul. Dar ori cat de uriasa este aceasta lucrare, nu mi se pare mai pre sus de puterile omului si de munca lui staruitoare si roditoare. Aceasta in mare parte atarna de vointa si de silintele lui precum ne arata multe tinuturi cari odinioara nelocuibile, azi nutresc o poporatiune energica, si muncitoare, cum este Olanda ; altele, de pilda Egiptul, gurile Gangesului, campia Romei, Sardinia, devenira ucizetoare pentru locuitorit lor, din cause nepasarei si negrijentet guvernelor si popoaralor degenerate.

dr. I. C. Dragescu.

medic primar.

Romania Libera, 10 (22) Martie 1889