DIN O MIE SI UNA DE NOPTI

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Martie 2019
Timp de citire: 3 minute

— Spune, Halima, spune...

Şi sultanul îşi netezi încă odată barba lui cea lungă, slobozind un nor gros de fum .. .

— Spune de ghiauri.

— Stăpîne, Alah cel puternic nu se mînie,cînd povestim de ghiauri ? ...

— Alah e prea puternic, ca să se supere pentru neşte poveşti de ghiauri, spune numai, spune...

— Trăiau odată doi ghiauri tineri şi se iubiau mult. La ghiauri fie-care bărbat iubeşte numai pe femeia lui, şi femeile lor...

— Minciuni, astea sînt minciuni de-ale ghiaurilor.

Ea îşi muşcă buzele. In mintea ei de sclavă străfulgerase pe o clipă ademenitorul gînd al iubirii ghiaurilor, cari iubesc numai odată în vieaţă, şi numai o femee...

— Bătrîna Fatme, care a murit, mi-a spus,eu nu ştiu.

. . . Şi spunea Fatme de doi ghiauri tineri, cari s'au iubit mult. Dar vezi-că în cartea cea sfîntă a ghiaurilor este scris, că în raiul lor este un loc gol pentru aceia, cari au fost fericiţi în căsătorie — şi locul acela nu se umple nici odată.

Sultanul zimbi: «un lucru cuminte aud şi delà ghiauri.»

— Ei nu pot să fie fericiţi, stăpîne, îngînă sclava linguşitor, pentru că nu înţeleg coranul.Femeia este numai o jucărie în mîna bărbatului, ea nu-i poate fi tovarăş...

. . . Şi cei doi ghiauri tineri tocmai se reîntorceau delà nuntă. Caii lor săltau nebunatec,s'auziau descărcări de salve, şi dulcele sunet de cobză. Iar cei doi miri zimbiau fericiţi, ca în cerul lui Alah. 

Tîrziu noaptea, înainte de a pleca mirii (ei aveau să plece de ceea parte a malului, că erau pescari) mireasa a îngenunchiat înaintea icoanei Profetului ghiaur şi s'a rugat:

— Dă, Doamne, ca noi să întrăm în rai, în ' locul acela. Ea se ruga adecă să ajungă în locul cel gol, unde dintre cei fericiţi în căsătorie nimeni nu intrase. Şi icoana Profetului a clătinat capul încununat cu spini — căci prorocii ghiaurilor să încunună cu spini — şi i-a zis:

— Nu ştii ce ceri, copilă.

Ea însă a plîns şi s'a rugat pînă cînd Profetul a zimbit, spunîndu-i că-i va împlini rugarea.

Şi au eşit toţi nuntaşii şi au petrecut pe miri pînă la ţărmurele mării. Aici s'au pus amîndoi într'o luntre... Şi în ceealaltă zi au ' găsit nuntaşii — luntrea goală. Mirii s'au înecat în valuri.

Sultanul se uita nedumerit. Sclava adause:

— Şi spun oamenii, că în noaptea aceea | icoana Profetului ghiaur ar fi spus în auzulunui cucernic nuntaş : «Azi vor intra în rai cei  dintîi oameni, cari au fost fericiţi în căsătorie.»

* * *

In somn, bătrînul sultan zimbea. O uşoară musică de harpă s'auzia la căpătîiul lui. Figura lui avea un aspect aşa de duios. Halima, şopotea la urechea sclavelor:

— Vedeţi-l ce dulce zimbeşte? Visează de, bună seamă de cei doi ghiauri tineri şi fericiţi, cari dorm îmbrăţişaţi de veci, în fundul mării.

Simin.

Luceaferul, 1 August 1903