Cover Image

Displăcerile Constanţei

Publicat de Aurel Băjenaru, 24 Octombrie 2021
Timp de citire: 11 minute

Constanţa - 1903

Un oras "oriental", unde nu se gaseste nicaieri o toaleta "sistematica", un oras scump, prafuit dar lipsit de distractii, cu o singura banca la malul marii. In articolul de mai jos ni se infatiseaza o Constanta jalnica, aflata inca la inceputurile ei romanesti.

° ° °

D -nei Zoe Sturdza

Am aflat cä medicii noştri cei buni, cari imprăştiaŭ cu miile clientii prin täri străine, au făcut anul acesta o vie propagandä pentru staţiunile balneare şi Climaterice de la noi. In capul acestei propagande s'a pus eruditul nostru profesor Marinescu. Propaganda aceasta a avut rezultate bune, admirabile. Foarte multă lume hotărită så treacă frontiera s'a stabilit in cele din urmă prin staţiunile din ţară, cari , toate , aŭ fost anul acesta căutate.

S'aŭ dus şi în străinătate mai mulți de cit in anii precedenti , dar aceastan se explică prin faptul că am avut doi ani succesivi de recoltă bună şi eraŭ bani şi dacă nu se fácea o propagandä oare-care printre acei cari cäutau o cură, apoi o mare parte dintr'acei råmasi in ţară ar fi trecut hotarul şi ar fi lasat banii pe la unguri saŭ in alte părţi.

Aveam și eu nevoie de odihna. M'am dus la Constanţa şi in seara cind am sosit sirena "Regelui Carol " m'a chemat in port şi repede m'am decis så må duc in insula Prinţilor (Constantinopol n.m.) unde să -mi petrec concediul.

La Prinkipo e splendid, dar m'am plictisit şi dacă vrei să trăeşti mai bine e scump. E suficient să stai cite - va zile la Prinkipo, mal ales cind e cald . Şi m'am intors la Constanţa ca hotárirea de - a lua 20 de bai cu riscul de - a må plictisi, dar cel puţin să mă plictisesc in tara mea !

Acum am să încep a vorbi de dispäcerile Constantei. N'am să intunec eŭ frumuseţea Constanţei. Tot ce i-a hărăzit natura, e admirabil şi numai natura te atrage pe ţărmurile ei. Dar mai tot ce a facut mina omenească , afară de lucrările portului , nu produce astäzi de cit displăceri acelor cari vin să petreacă saŭ să facä o cură .

Mai intiiú o intrebare direcţiunei generale a căilor ferate : de ce să parcurgem o distanţă de vre - o 200 kilometri de la Bucureşti in sapte ore pe cind in Anglia şi Franța o parcurgi in douä ore ?

Constanta trebuie ridicată . Pentru asta se cheltuesc zeci de milioane , se fac lucrări monumentale in port. Miscarea a inceput , bastimente mari vin så incarce la Constanta. De ce nu se schimbă itinerariul trenurilor şi de ce nu se măreşte viteza lor pină la maximum posibil la noi ? Cind străinil vor vedea de pe acum că avem trenuri cari ne duc de la Bucureşti la Constanta in trei saŭ patru ore , că te poţi duce şi intoarce in aceeasi zi , îşi poate ori - cine inchipui ce enorme avantaje s'ar crea portalui cit şi staţiunei maritime.

Dar din cauza itinerariului de astăzi al trenurilor spre Constanţa , noi am creat acestui port un serviciú postal mai räu decit pe timpul diligentei. O scrisoare pe care o depui pentru Bucuresti la ora 2 ziua la posta din Constanţa pleacă de abia a doua zi, soseşte acolo la amiază , se distribuie intre orele 3 - 5 p. m . și răspunsul nu poti sä-l ai decit a ... treia zi , ca şi de la Budapesta !

Mai poate fi tolerat o asemenea stare de lucruri cind ai putea stabili o comunicatie intre Constanţa şi Bucuresti care si se poată face in trei ore ? E imposibil aceasta ? E imposibil sa se märeascä viteza trenurilor , sä se schimbe itinerariul lor şi să se de astfel şi un serviciú postal european ? Dar personalitati competente şi de la cäi ferate şi de la poştă mi-aŭ spus cä e foarte posibil şi imediat realizabil atit circularea unor trenuri cu o considerabilă augmentată viteză cit şi schimbarea itinerariului şi deci şi infiinţarea unui serviciu poştal european .

Dacă nu se face aceasta se datoreşte tembelizmului oriental al celor chemati să facă să inceteze această intolerabilä stare de lucruri sau unei rutine răŭ intelese .

S'a inaltat un pod grandios pe Dunăre , s'a intins un port splendid pinä in largul Märei, iar trenurile noastre merg spre Mare ca diligenta , iar "Regele Carol" face mai repede serviciulpoştal de la Constantinopole de cit trenurile noastre de la Bucureşti! Aceasta, incă odată, e intolerabil şi o mare displăcere pentru Constanţa.

Altă displácere, dar absolut insuportabilă este aşa zisul tren de placere care circula la băile de la vii. E un supliciŭ să fii silit a face drumul la vii, pentru a lua baia, cu acest tren. Cine a venit sä- şi calmeze nervii la Mare, ar pleca distrus după zece tururi cu acest tren. Vagoanele de lemn scirtie ingrozitor. La fie care două minute o staţie de cinc minute. Pe la aceste staţiuni eşti silit să aştepti prăjindu -te in soare şi adeseori să nu găseşti loc . Pe tot parcursul e un praf colosal şi de multe ori trenul acesta n'are răbdarea să stea o oră să aştepte saŭ så se reintoarcă peste două ore, ci te lasä la vii. Pe plajă ar fi foarte agreabil dacă ai avea ce, minca.

Am pierdut şi eu trenul şi am fost silit si iaŭ dejunul cu un amic intr'o baracä murdară a unui oare-care Niţulescu. Am mincat , cu frică, 2 ouă, 2 scrumbii, un pui şi am băut un pahar cu vin. La platä: 8 lei.

Aceasta dovedeşte lipsă de control asupra tuturor acestor exploatatori cari cad ca läcustele asupra Constanţel in timpul băilor.

Dar de ce să fi silit a te duce la vii cu trenul ? Nu e mult mai agreabil cu vaporaşul sau cu bărci ?

Nu toţi se pot duce cu barca pentru mai multe motive : ma intiiu e prea scumpă cursa , al doilea nu toţi pot suporta această cursa in largul Märei şi al treilea, debarci foarte greu fiindcă pină acum nu s'a gindit nimeni să facä o scară de debarcare la băile de la vii: un ponton. Dar cu vaporaşe s'ar putea foarte bine transporta lumea la plajă. Pina la construirea unui ponton sistematic, s'ar putea descinde pe acele scarit improvizate unde acosteaza acum bărcile.

Vaporaşele serviciului nostru maritim, cari sint la Constanta , servesc insă pentru a plimba o anumită clasă de muritori, privilegiată de acest serviciu şi numai pentru a justifica existenţa lor pe Mare se mai face si cate o escursiune pentru ... vulg , cind aceste vaporaşe ar trebui să circule in permanenţă intre plajă şi port, precum circulä vaporaşele la Veneţia la plaja de la Lido ; acceaşi distanţă.

Nu e posibil aceasta, nu e de datoria acelor cari vegheazä la ridicarea Constanţei să curme odată supliciul pe care -l indură acei cari trebue să se urce in faimosul tren de plăcere, tren mai prost de cit tramcarul lui Toma Blindu, care face cursa la Tekir - Ghiol ? Dar cn Tekir-Ghiol ce se face ? Mi -aŭ spus oameni, pe cart medicii i-aŭ declarat perduţi , că s'aŭ dus de aŭ facut bai de nomol la Tekir -Ghiol şi aŭ reinviat.

Bäile acestea fac adevărate minuni. S'a găsit un bogătaş şi a băgat un milion in construirea unui hotel, sperind de sigur că statul n'are să lase o asemenea staţiune fără a o lega cu Constanţa fie cu un tren fie cu un tramvai saŭ cu un vaporas. Dar nu se gindeşte de loc la aceasta nimeni şi nu se va da concesia construirer nici unei societăţi, iar acel care a cladit la Tekir- Ghiol nu mai are capital sä-si facă o cale de comunicație , ast- fel cä circulä intre Constanta si Tekir - Ghiol, o distanţă numai de două ore, un singur tramcar, tot al lui Toma Blindu!

In altă parte , dacă s'ar fi descoperit un astfel de nomol şi ar fi dat rezultate atit de surprinzătoare, in citi-va ani reputaţia staţiunei ar fi ajuns universalä. La noi nu numai că nu se sprijina ceea ce a creat iniţiativa privată, dar so consideră ca un fel de duşman pe intreprinzător şi se pun toate pedicile pină cind il ruinează complect.

La Constanţa se mai simte lipsa unei comisiuni speciale care să se ocupe numai cu chestiunile carī privesc staţiunea balnearä maritimă. Imitām fleaçurile străinilor, dar nu luam lucruri bune de la ei. Ne trebue o comisiune de cură la Constanta in atribuţiile căreia să intre luarea tuturor mäsurilor pe timpul sezonulur băilor, să se ingrijească de hoteluri, restauranturi, vile şi gazde , de bäi , de serviciul medical , de petreceri si escursiuni, in fine de toate.

Dacă am avea o asemenea comisiune, desigur că am găsi pe malurile märei bănci unde să ne odihnim şi să respiräm aerul, căci de asta venim la Mare. Acum nu este pe malul mărei decit o singură bancă. Curţile şi locurile virane precum şi înălţimile din jurul restaurantelor şi localurilor de petreceri, cari acum exalä un aer infect , ar fi curate.

Am avea şi closete . Sa ni se erte cä vorbim si de această lipsă , dar nu este in Constanţa un closet sistematic nici la hoteluri , nici in case particulare, nici pe pieţe, ceea ce pune in evidență imediat că avem a face cu un oraş oriental.

Dar ce caută pe calea principală, artera care duce lumea spre bulevard, motorul electric al oraşului? Acest motor turbură liniştea in imprejurimi şi exală un miros ameţitor. Toate aceste inconveniento mici , de cari te loveşti la fiecare pas in Constanţa , sint displăceri cari adesc -ori iti fac imposibilă o şedere mai lungă , terminarea curei.

Nu le -am relevat pentru a arunca vină asupra cui-va . Am auzit că prefectul Constanţei e harnic şi priceput, că are preocuparea de a ridica această staţiune, că ne va da apă potabilä. Intr'adevăr , Constanţa are absolută nevoe de apä potabilă, căci acea care se bea azi e execrabila . D. Virnav are reputaţia de bun inginer hidraulic. Sä dea intiiu apă Constantei, să facă canaluri şi cele trebuitoare pentru necesitățile ... inexorabile. După realizarea acestor lucrări, n'are de cit si construiască cite palate va pofti . Primarul Constautei e asemenea harnic şi voinic, dar pare a neglija lucruri indispensabile

Nu stim , do pildä , al cui e planul parcului nou ce sa făcut la Constanta. Parcul e framusel , de şi n'aro incă nici un umbrariú, dar va fi frumos. Nu este însă cxplicabil de ce nu s'a prelungit acest parc pina la malul mărei, ci s'a oprit la citi-va metri de mal inchizandu-se vederea spre Mare ! Am intrebat şi mi sa spus că ar fi trebuit să se exproprieze mai multe case si comuna n'are bani. Dar o simplä alee din parc pinä in Mare se putea face? E fenomenal să ai un parc pe malul mérei şi tocmai Marea sä n'o vezi !!

Am dedicat aceste rinduri doamnei Zoe Sturdza fiind-că am văzut cä venerata doamnă are o solicitudine mare pentru Constanţa şi că este singura femee din aristocratia romină care preferă să stea vara la Constanţa , si so intereseze de ridicarea acestei staţiuni, sä ia iniţiativa diferitelor serbări de binefacere, så stimuleze prin autoritatea sa activitatea organelor administrative , etc. E foarte lăudabil ceea ce face d - na Sturdza la Constanţa şi ar fi bine ca pretutindeni în staţiunile noastre balneare să se găsească asemeneapatronese onorifice .

Doamnei Sturdza am dedicat dar aceste rinduri fiindcä am convingerea că e in stare să facă pentru Constanta ceva mai mult de cit guvernul , care n'a fost in stare să facă in primul port nici o barcă de salvare !

A. Ch . H

Adevărul, 27 august 1903

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

198
Techirghiol
23.01.2022 23:59
Actual: -6° C
Viteza vantului: 7,17 m/s