Dobrogea, provincie neavenită

Publicat de Aurel Băjenaru, 3 Aprilie 2022
Timp de citire: 7 minute

În articolul de mai jos aflăm alte amănunte despre cum arăta această provincie la începuturile ei românești și starea de spirit adevărată care domnea în România față de noua bucată de țară.

După cum este descris și mai jos, Dobrogea a fost tratată de toată lumea, inclusiv de guvernele care s-au succedat la putere, că o provincie aflată "tranzitoriu" în posesia României.

Aproape douăzeci de ani de la anexare nu s-a investit aici mai nimic și excluzând pe primii pionieri ai funcționărimii române din 1878, în Dobrogea ajungeau "toţi ramoliţii , cari n'au putut găsi un rost în ţară" de care unul sau altul dintre miniștri voiau să se debaraseze.

Concluzia? Se spune și în articol, preluarea Dobrogei, "ocuparea ei nu poate fi comparată cu nici un exemplu din istorie", a fost o anexare neobișnuită. A fost privită aproape ca un teritoriu cucerit și plin de dușmani care oricând s-ar fi putu răzvrăti împotrivă României. Situația s-a schimbat târziu , o dată cu acordarea drepturilor politice dobrogenilor, după primul deceniu al secolului al XX-lea.

° ° °

Asimilare ori înstreinare ?

Ziarele din Bucureşti, Adevărul, Lumea Nouă şi Lupta se ocupă mereu de Dobrogea , vorbind de uneltiri muscăleşti şi agitaţiile panslaviste din Tulcea. Pote că confrații fac reu dand nişte proporţiuni aşa mari unor incidente pur locale. Noi, cel puţin, inConstanta, nu scim nimic din toate aceste. Ne bucurăm insa de prilegiul ce s'a dat ca confraţii bucureşteni sa'si mai arouce ochii și asupra oropsitei nostre provincii.

Detaşam aci cate - va pasage din Lupta, cari oglindesc perfect de bine starea lucrurilor in Dobrogea. Acele pasage ne indreptatesc şi pe noi a face constatarile ce urmeazä mai la vale .

Vorbind de uneltiri criminale rusesci şi complicitatea funcţionarilor romani, Lupta zice:

«Cine este pe vina ? De sigur, guvernele , cari s'au succedat la putere, de la ocuparea Dobrogei, cari n'au gasit incă momentul favorabil de a intinde şi in judeţele de peste Dunare regimul de aci, preferind a le ţine sub un regim exceptional, din tote punctele de vedere, tratånd'o ca o tarä cucerită prin sabie, şi unde am avut de luptat cu elementul autohton.

Din contra , tote guvernele au fåcut totul cu putință ca să menţie deosebirea acesta intre Dobrogea şi restul ţärei; şi el a fost admirabil secondat de agenţii săi de acolo, infirmităţile sociale , toţi ramoliţii , cari n'au putut găsi rost un ţară.

Din fericire, Dobrogea a fost in aceste condiţiuni deosebite şi ocuparea ei nu poate fi comparată cu nici un exemplu din istorie.

Se'nţelege ca populaţianile de acolo tratate ca pe nişte cucerite, brutalisate de o administraţie miserabila, n'au crezut nici ele de cuvinţa să se asimileze , considerand starea actuala de lucruri ca transitorie, ast - fel că agitaţiile diferiților agenti straini, sprijiniţi de chiar funcţionarii romani , au prins

"Lupta" cere destituirea tuturor funcţionarilor abuzivi şi rusofili si inlocuirea lor cu elemente tinere, care ar putea lupta contra uneltirilor rusesci; cere intrarea Dobrogel sub regimul obicinuit al Constituției ţării.

De nenumerate ori ne - am plans in acestul ziar contra puţinului scrupul la alegerea funcţionarilor ce se trimit in Dobrogea.

A fost un timp, fericit pentru Dobrogeni, se trimiteau aci prefecţi un Remus N. Oprean , un Gh. Gr. Ghica, cand funcţiona in Tulcea un tribunal de apel, iar in Constanta o comisiune centrala de verificarea titlurilor de proprietate, peste tot, capii altor servicii si administratorii plăşilor se alegeau printre cel mai buni funcţionari din tara .

Dar acel timp, de scurta durata, a trecut.

Funcţiunile cele mai inalte nu's preţuite mai mult de cat ca nişte cäpitänate de bariera . Dobrogea e considerată ca un azil larg pentru fel de fel de zburdalnici ori infirmi, de care cutare om influent sau ministru trebuea så se debaraseze.

E dureros să o spunem, dar aşa e. Afară de va scoli rurale , datorite primilor prefecţi, cate- va şiosele comunale şi vicinale in judeţul Tulcea şi cate- va Inbunătăţiri in oraşul Constanţa , numai putem numi nimic.

S'a vendut tot pämäntul, alandala, fara nici un plan economic, fara nici o preocupare de colonisare, acum in timpul din urmä . Satele pastrează aceiaşi fisionomie :; majoritatea lor n'au astazi pament de izlaz ; certurile sunt zilnice şi adese destul de violente printre locuitori.

Regimul de esplontare al pådurilor e acelaşi de acum 18 ani , doar ca s'au infiinţat taxele pe materialul lemnos, pe care sub guvernul turc locuitorii l-au luat degeaba --De 13 ani s'a dat pe seama comunelor dobrogene 30 000 hectare loc de pådure, şi pänä azi nu e un copac.

Nu exista o bucata de şiosea in tot județul Constanţa.

Din cauza lipsa de portarei , pana sä indeplineşti o procedurä ti iese părul prin caciula.

Soarta coloniştilor stå neregulata in ziua de azi. Legea electorala se aplicä intr'un fel la sate şi in alt -fel la oraşe unde de 5 ani de zile romänii sunt lipsiţi de dreptul de vot. Nimenea nu vrea så stie de acesta anomalie , si cu toate acestea se cere rominisarea oraşelor !

Conlocuitoril noştri bulgari, populaținne de 9000 suflete la tot jadeţul Constanţa , dintre care vre-o 30 familii in oras. Intreţin o scoala primara cu clase gymnasiale şi cer permisia a zidi o biserica, iar noi romanii panä ieri färä biserică , nu avem nici un gymnasiu. Nici atata lucru ministrul nu da judeţului Constanţa in schimbul atator milioane ce incazează din vendarea pamenturilor. Numai militaria a progresat. facandu- se patru regimente permanente din cate - va miliţii teritoriale ce erau la inceput.

Peste tot e o saracie generala.

Locuitorii mai numai au alta avere de cat påmêntul, care nici acela nu este al lor.

Så vinzi de sapte ori satul Caramuratul d. es . şi multe altele , şi nu vei scote tote datoriile catre stat şi creditul agricol . - Trei milioane sunt in judeţ rămăşiţele anilor trecuţi numai la stat , plus darile corente.

Repetăm, facem nişte constatäri dureroase, dar sunt adeverate.

Şi ne mai miram cä prind uneltirile rusesci in Dobrogea !

Spunem guvernului : printre populaţiunea Constanţei, chiar amicä nouä Romanilor, esista credinta cä Dobrogea nu se va incorpora la Rominia.- Il rugam sä facä a se imprascia acestă credinţă , mai inainte de a patrunde in spiritele şi asa destul de tulburate de evenimentele din urma.

Constanța, publicație săptămânală, 30 iulie 1895