Dobrogea si câşlele bulgăresti

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Aprilie 2021
Timp de citire: 2 minute

In regiunea Mangalia, Constanta, Hârşova si Ostrov au cutrierat odinioară şi păstori bulgari cu turmele lor, veniti mai cu seamă din regiunea Cotel (regiune din Cadrilater n.m.).

Până la războiul din 1877-1878, toată această regiune era presărată cu câşle (târle de oi n.m.), tinute de Bulgarii din Cotel din satele apropiate Gradeiz, Jeravna, Medven etc. Aceste câşle numărau până la 3-4000 de oi fiecare, mai multe sute de cai, vite cornute etc. Bulgarii de la asemenea instalatiuni păstoreşti îşi petreceau viata aici, constituind o populatiune aproape stabilă, grupati intr-un fel de cooperative de 30-40 membri ; ei se intorceau rar In Bulgaria, pe lângă familiile lor, pe care nu le puteau aduce in Dobrogea din cauza Tatarilor şi Turcilor .

Din aceşti păstori s'au populat apoi cu populatiune bulgărească unele sate ca Kopucci, Tuzla, Techirghiol, Anadolchioi, apoi unele din regiunea Megidia, Hârsova şi Ostrov şi chiar o parte din oraşul Constanta când viata păstorească a inceput să decadă (*) .

( * St. Romansky : Le caractère ethnique de la Dobroudja in La Dobroudja. Sofia, 1918. pg. 178 -179. Ziarul Farul Constantei (II) No. 36 -37 din 18 si 25 Ianuarie 1881, dă cifra Bulgarilor din acel judet la 8429 suflete, fâcând mentiune de câslele bulgăresti din această regiune.)

In 43 de sate din această regiune se găseau caşle bulgăresti.

Al. P. Arbore,

profesor secundar, Focsani

Analele Dobrogei : Revista Societăţii Culturale Dobrogene, 10, 1929

Informatiuni etnografice si miscari de populatiune in Basarabia sudicá si Dobrogea in veacurile XVIII si XIX