Duminica

Publicat de Aurel Băjenaru, 13 Ianuarie 2019
Timp de citire: 5 minute

SABBATHUL VECHIULUI TESTAMENT este titlul unei lucrări publicate recent de diaconul Dr. T. Negoită. Autorul face istoria Sabatului delà Moise şi până la reîntoarcerea Evreilor din Babilonia.Informaţiile d-sale şi le grupează sub următoarele titluri:

Ce este Sabbath?"

Când s'a instituit sărbătoarea zilei a şaptea? 

Ziua a şaptea a fost observată până la Moise ?

Moise restabileşte ziua VII-a pe care o numeşte Sabbath şi o fixează în ziua Sâmbetei. Urmedespre sfinţenia zilei a şaptea, mai găsim înainte de Moise la vre-un popor? Cum se explică azi, sfinţenia numărului şapte ?

Teoriile moderne cu privire la Sabbath, Sabbath la origină ar fi fost sărb­toarea lunii pline. Ezechiel fondator al Sabbathului devenit sărbă­toarea zilei a VII. Sabbath a fost ziua lui Saturn? — După o scurtă excursie în istoria biblică a Vechiului Testament autorul sprijinit şi pe literatură mai prospătă ce i-a stat la îndemână, conclude că Sabbathul ebraic nu este o instituţie importată din Babilonia, cum greşit cred unii, nici nu a fost Sabbathul ebraic sărbătoarea lunii pline, sau la origină ziua lui Saturn. 

Sărbătoarea zilei a VII-a a fost sfinţită de Dumnezeu chiar delà facerea lumii, fără a o numi însă Sabbath. Sabbathul însă, ca sărbătoare naţională pentru Ebrei, a fost instituită de Moise. „Pentru creştini Sabbathul n'are valoarea pe care a avut-o la Ebrei şi-o are încă la Iudei. 

Creştinii au păstrat sfinţenia zilei a VII-a, binecuvântată de Dumnezeu delà începutul lumii, dar precum  Moise a fixat-o în ziua ieşirii Evreilor din Egipet, apostolii Domnului au aşezat-o în ziua învierii lui Hristos. învierea lui Hristos a avut loc a doua zi după Sabbathul Iudeilor, care de aici nu s'a mai numit Sabbath, ci Duminecă sau ziua Domnului (Dies Domini)".

Revista Teologica , 1936

***

George Damian pe pagina historice.ro pune o intrebare retorica apropo de "duminica" ("sunday" - "Ziua Soarelui" pentru englezi sau "Sonntag" - "Ziua Soarelui" pentru germani):

"Romanii numeau prima zi a săptămânii Dies Solis, ziua soarelui, în primul secol d.Hr., așa a și rămas în limbile germanice. În anul 321 împăratul Constantin a decretat Dies Solis drept zi de odihnă, mai apoi a devenit ziua Domnului, Dies Domini. Și așa a apărut ”duminica” în limbile neo-latine.

Întrebarea pe care mi-o pun eu este următoarea: retragerea aureliană din Dacia s-a petrecut cu ceva vreme înainte de apariția ”duminicii” – dar de ce în limba română avem duminică, nu "sorica"  sau alte variante? Iar conceptul de "duminică" vine la pachet cu creștinismul, situația e diferită de germanici unde creștinismul a venit mai târziu, destul de târziu cât să nu se mai amestece cu Sunday."

La care Dan Alexe (lingvist,jurnalist) emite ideea:

"Ei, bine basilica (biserica) și duminica sunt doar semne suplimentare că limba română s-a format la sud de Dunăre, unde administrația romană, apoi bizantină, a continuat neîntreruptă până la venirea slavilor."

Aceasta explicatie insa nu justifica de fel derivatele lui "Dies dominica" (Ziua Domnului) din limba franceza "Dimanche"  sau spaniola "Domingo".

***

In Imagine "Biserica Ingropata" de la Istria, localitate din apropierea cetatii Histria. 

Satul Istria a fost întemeiat la începutul sec. 19 de un turc bogat, pe nume Nasuf. Curand, aici s-au stabilit romani, dar si 54 de familii de bulgari ortodocsi, refugiati din Basarabia de Sud. Satului i s-a spus Caranasuf (Nasuf cel Negru, probabil după culoarea pielii întemeietorului său).

Monumentul dateaza de la inceputul celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea, perioada in care Dobrogea se afla inca sub dominatia Imperiului Otoman. Mai precis, inceputurile frumosului lacas de cult se leaga de anul 1857, atunci cand bulgarii care locuiau in sat au primit acordul autoritatilor otomane de a construi un lacas de cult ortodox. La fel ca in cazul altor edificii de cult crestin construite in acesta perioada in Dobrogea, biserica bulgarilor din Istria trebuia sa respecte niste reguli stricte de constructie impuse de otomani. Acestia cereau clar ca biserica sa nu fie mai inalta decat geamia din zona, sa nu aiba turle, sa nu fie prevazuta cu clopot si clopotnita, iar forma exterioara sa nu indice ca acolo ar exista un lacas de cult crestin. Astfel, s-a luat decizia de a "ingropa" biserica, pentru a crea in interior un spatiu mult mai mare, fara a incalca specificatiile otomane. In pereti s-au zidit amfore aduse de la cetatea greceasca Histria, creand astfel un sistem unic de sonorizare. Lucrarile de constructie a edificiului s-au incheiat in anul 1860.