ELEGIE TATĂREASCA

Publicat de Aurel Băjenaru, 13 August 2019
Timp de citire: 4 minute

Chetegecmâs bierden

Daulî toid, ai!

Calageac-ia eolimâz

Geailgan coid, ai !

Teogherec şictî camâştan

Teobesî daldan!

Câmâsî geandan airlgan

Câmâsî maidan!

 

Ciorbaga catsan tatî

Mai, Dobrogea tuzî !

Câmânâm calgan anasî

Câmânâm câzî !

 

Başângdan calsân

Teregân iapâragî !

Altân echen şo Cârâmnân

Topâragî !

 

Deuvlet verdî ecâă ogâz

Bât şip fain ;

Arcama taiac urdular

Tugî sain!

 

Traducere:

 

Noi vom pleca de aici

Cu "daulul"*, ca nunta, vai !

Şi ne-or rămâne mortii

Ca oile împrăştiate, vai !

 

Căsuţele noastre cu pereţii de stuf

Si acoperisul de ramuri !

Unii se despart de fiinţe dragi

Şi alţii de averea lor· !

 

Dac'o pui în ciorbă, nu-i dă

Gust sarea din Dobrogea

Unora le-au rămas mamele

Altora copilele !

 

Să-ţi fie de cap

Şi pomii şi frunzele !

De aur era al Crimeei

Pământ!

 

Statul ne-a dat doi boi

Şi câte două pâini ;

Ne-a dat pe spate şi beţe

Câte fire de păr (în cap) !

 

*daul= toba cea mare

 

Elegia aceasta se referă la emigrarea Tătarilor din Crimeea în Dobrogea. Cerând oarecare lămuriri asupra el , mi s-a spus de un cântec vechiu de tot, de vre-o trei sute de ani, şi că îl ştiu din bătrâni. Cerând explicaţii şi asupra strofei a cincea, în care se spune că Statul le-a dat câte doi boi şi două pâini şi apoi bete câte fire de păr în cap, mi-au povestit că la venirea lor în Dobrogea, autorităţile turceşti le-au dat vite şi pământ. Parte din, ei, nu se ştie din ce motive, şi-ar fi vândut şi vitele şi pământul, iar banii i-au cheltuit; pentru care faptă autorităţile turceşti i-au tras la răspundere şi i-au bătut cumplit.

I. Dumitrescu 

Invatator, Pervelia (Mosneni) 1920

 

In imagine un vechi cimitir tataresc din apropierea localitatii Lanurile (Ebechioi), Constanta.