Cover Image

Georg Eminovici și dreptul civil românesc

Publicat de Aurel Băjenaru, 10 Martie 2024
Timp de citire: 6 minute

Despre jurnalistul și poetul Mihai Eminescu s-au inventat tot felul de mituri care cu timpul, nu numai că nu se corectează, ci altele apar pe seama unor invenții mai vechi.

În rândurile de mai jos, caut să aflu adevărul despre originile lui Eminescu care mai nou sunt explicate prin tot felul de "descoperiri" forțate, neveridice care nasc alte bănuieli. De aceea încep cu ce este cât de cât cunoscut și documentat veridic și ajung la o concluzie surprinzătoare. Tatăl lui Eminescu nu a primit niciodată cetățenia româna (drept de împământenire moldovean), iar prin căsătoria cu o româncă, aceasta "urma condiția soțului ei". Copii săi au fost declarați la naștere români, însă nu este cunoscuta nici o "diploma de împământenire" a tatălui și se pare că nimeni vreodată nu a verificat "calitatea de român" a cetățeanului habsburgic Georg Eminovici.

Deci Georg Eminovici fiu de țăran s-a născut în 1812 în Monarhia Habsburgica la Călinești, sat aflat in apropiere de granita cu Moldova; a urmat patru clase elementare în Suceava. Apoi a intrat în serviciul Boierului loan lenacaki Cirstea în mun. Goștină lângă Suceava. Mai târziu s-a aflat ca administrator („vătaf de moșie”) în serviciul boierului Balș de Dumbräveni.

Georg Eminovici se căsătoreste în 1840 cu a 4-a fiică a Stolnicului Vasile lurașcu din loldești, Raluca, acesta aparținând unei vechi familii nobiliare din Moldova. Chiar dacă ajuns la o bogăție considerabilă, Eminovici își cumpără și două titluri nibiliare românești, acestea nu țin loc de "diplomă de împământenire". Cert este că nu se știe nici astăzi ce orgine cu adevărat a avut Georg Eminovici.

Curios în acest context este și că Georg Eminovici își trimite toți copiii, deci și pe viitorul poet, la scoală/ liceul (austriac) din Cernăuți. Eminescu însuși o spunea, poate fară să realizeze însă ce spune:

"Eu sunt bucovinean. Tata s-a născut în Bucovina."

Faptul că tatăl poetului nu da nici un fel de amănunt despre ascendența să lăsând apoi o armata de cercetători să presupună și să tot inventeze un arbore genealogic al familiei Eminovici, da de bănuit că acesta avea totuși ceva de ascuns. Arivismul său și străduințele de a deveni "localnic" român prin cumpărarea de titluri nobiliare locale, spun același lucru.

° ° °

În Regulamentul Organic al Moldovei, prevederile referitoare la dobândirea și conținutul cetățeniei (împământenire, indighenat) sunt cuprinse în Anexa Litera X

Art. II. Noul venit strein ce ar dori să să împământenească în Moldova va fi dator, prin jalobă către ocârmuire, a însămna capitalurile lui, avere ce are aiure, cum și condiția sau meșteșugul său prin care ar pute să să facă folositori țării. Art. III. După a domnului cerire, Obșteasca Obicinuită Adunare va cerceta toate titlurile și însușirile străinului și îi va faci raportul său. Art. IV. Dacă, după asămine cercetare, dovezile ce ar fi înfățoșat streinul să vor găsi vrednice, atunce va pute acesta să întrebuințăzi capitalul său în feliuri de cumpărături de averi și va fi silitori ca prin lucrările și îndeletnicirile lui să deie dovezi de dostoinicia lui și a unui talent întru adevăr folositori țării. Cu asămine urmare în curgire de zăci ani, începători de la ziua carile va fi dat jaloba, și păzind de-a purure și neîncetat o purtare cinstintă, va câștiga diploma și întreaga împământenire după formile cerșute, va fi înscris în numărul pământenilor, să va bucura de toate dreptățile politicești și va fi întrebuințat de domnul în toate slujbile ce va fi destoinic a îndeplini, întrebuințându-să după treptăluiri ce va fi destoinic a îndeplini, întrebuințându-să după treptăluiri așazate prin Reglement, începând de la rangurile cele mai de gios. După dobândirea dreptăților țivile, dacă nu va da dovezile cerșute prin acest art. al IV-lea, nu va pute dobândi și drepturile politicești; însă driturile politicești nu să vor pute dobândi decât de acei de credință pravoslavnică sau de acei ce o vor primi-o. Să înțălegi că aceasta nu privești pe soldații miliției pământești. Art. V. Dacă un strein va intra întru însoțire cu o pământeancă nobilă și va înfățoșa suspomenitele dovezi, atunce terminul neaparat cerșut pentru împământenire va fi micșorat la șapte ani, dar neavând zisele dovezi, însoțire cu o pământeancă numai nu-i dă dritul împământenirei. 

Codul Civil din 1864 completează și modifică segmentul legislativ referitor la cetățenie: art. 19 spunea că românca ce se va căsători cu un străin, va urma condiția soțului ei dar, dacă devine văduvă, ea redobandește calitatea de româncă.

° ° °

Cetățenia română nu se putea obține pentru cei care nu erau de religie creștin ortodoxă, de ex. evrei și asta până în 1919 când sub obligativitatea tratatelor internaționale de pace România este silita să-și schimbe astfel de prevederi din codul civil.

° ° °

Mai sus îl numesc pe tatăl lui Eminescu pe numele lui adevărat Georg (și nu Gheorghe) Eminovici, așa după cum apare în documentele habsburgice, așa după cum l-a numit și Ioan Scurtu în teza sa de doctorat și prima biografie a poetului.

° ° °

Ion Scurtu (1877 – 1922) a fost un critic și istoric literar român. A studiat la Budapesta, Cluj și Leipzig, unde și-a luat doctoratul cu o teză despre viața și proza lui Mihai Eminescu, îndrumător științific fiindu-i profesorul Gustav Weigand. Publică în limba germană biografia lui M.Eminescu, considerată de Nicolae Iorga “cea dintâi bună biografie a unui scriitor român.” În 1903 Ion Scurtu public prima biografie a lui Eminescu în limba română, prilej cu care același N.Iorga afirma: “Un nou Eminescu apăru: minte sănătoasă de a ști, suflet doritor de a se împărtăși altora, inimă revărsându-se în bunătate, ochi puternici țintind necontenit idealul”.

° ° °

În imagine coperta Regulamentului organic, prima lege organică cvasiconstituțională în Principatele Dunărene, deci în Țara Românească și Moldova. A fost promulgată în 1831 de către autoritățile imperiale rusești și a rămas valabilă până în anul 1856.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

61
Techirghiol
21.06.2024 07:06
Actual: 20° C
Viteza vantului: 5.73 m/s