În România nimic nou de peste 120 de ani ?!

Publicat de Aurel Băjenaru, 24 Mai 2022
Timp de citire: 4 minute

Iată un articol din vechea Dobroge care clamează același frici ale românilor, se pare de veacuri, frica față de capitalul Germaniei și față de "străinii care ne fură țara". O țară care atunci ca și acum, era considerată ... cândva "grânarul Europei", "Belgia Orientului", o țară peticită, analfabetă, de înfometați, cu mulți generali și "pantalonari" însă.

O fobie care a dus și la politica economică extremă a lui Ceaușescu de înfometare a românilor în anii '80 pentru plata datoriilor externe față de "străinii exploatatori". O fobie pe care o folosesc astăzi și populiștii întru diferite scopuri.

Articolul mai jos.

° ° °

ŢARA CUCERITĂ

Ne-a trebuit catastrofa agricolă din anul trecut, ca să deschidem ochii şi să vedem că suntem un popor nenorocit.

Care este bogăţia acestei ţeri ? - Este pământul ei, odinioară numit grănarul Europei ." Dar pământul, moşiile boereşti pe de antregul , sunt hypotecate , věndute societăţilor streine, alcătuite în spiritul nouei modificări a codului de comerciu.

Procesul de deposedarea Românilor a inceput şi în Dobrogea . Sunt deja vêndute vre-o 7-8 moşii, cele mai mari ale provinciei. Cu siguranţă :nu vor trece zece ani, şi tot ce se poate vinde , va fi vêndut capitalistilor strčini , cari oferä aci preturi esorbitante pe hectar.

Avuția orăşenilor, casele , sunt hypotecate la creditele urbane , pe actiuni, a căror cupoane , ca şi cele ale acţiunilor creditului fonciar și agricol, se duc toate . În strčinătate , în schimbul obiectelor de manufactură -cărpe , ce se invechesc acum in magazine , dacă nu sunt desfăcute pe datorie. Drumurile de fer , singura avuţie publică, in schimbul sleirei ţerei, nu produc de cat 2% , pe când statul plătesce e cel putin 10 percente asupra miliardului şi jumětate ce datoresce streinătăţii ( e vorba de pretul podului de peste Dumare n.m.).

Statul romănesc numai poate face nici un împrumut fără voia bancherilor din Berlin, depozitari at cheilor visteriei ţerei romăneşti. Ast -fel este acum situaţiunea economică şi politică a Principatelor Unite Române, a regatului Romăniei de astă -zi.

Din punct de vedere al culturei şi civilizaţiunei generale n'avem, in Belgia Orientului , de cât 25% locuitori cari să scia citi şi scrie, dar avem în schimb : fortificatii, generali berechet; avem palate in Bucureşti, al Postelor şi Justiţief etc., cari costă zecimi de milióne ; avem pod peste Dunăre , navigitie maritimă , pentru transportul Orient-post-pachetelor Europei centrale , a 25 bani bucata de la Burdujeni până la Constantinopole ; avem utilage noi pe căile ferate şi gări intermediare, alcăror lant se sförseşte la Azuga , pentru un milion şi 300 mil de lei în cap.

Plugarul român e supt, istovit , muribund de foame, în grămada de cocioabe miserabile ce se numesc sate, -când nu se face păpuşoiul într'un singur an ;

pe când fostii diriguitori al statului, pantalonari , profesoraşi şi avocați , se plimbă în equipage aurite , saŭ în vagoane adaptate pentru costumul lui Adam şi Eva.

Şi , intreagă această situaţiune disperată, şi aceste inegalități sociale desgustătoare , se numesc progres: netezire a condiţiunilor de traiň şi existenţă a poporului locuitor pe cel mai ferti! pământ al continentului european.

Tara este îngenunchiată.

...

Constanța, apare Duminica, 30 aprilie 1900

În imagine Piața Ovidiu cu Catedrala Constanței și vechea moschee Sultan Mahmud, în jurul anului 1900.