Cover Image

Insemnări - Conflictul româno-bulgar

Publicat de Aurel Băjenaru, 7 Mai 2019
Timpul de lecturare: 9 minute

D-l Gherea publică, sub acest titlu, în „Viitorul Social", un fragment din studiul d-sale "Socialismul şi epoca quadrilateră". D-l Gherea, deşi nu face parte din corpul diplomatic al României, sau, poate tocmai de aceea, e un adânc cunoscător al stărilor din Balcani şi al factorilor de putere cari determină politica statelor balcanice. D-sa analizează amănunţit conflictul dintre România şi Bulgaria şi aduce explicaţii şi noi soluţii, cari par a se apropia de realizare. 

Mai întâi arată că România nu eră în drept sâ ceară compensaţii de teritoriu pentru neutralitatea sa sau pentru recunoştinţa ce o datoreşte Bulgaria României. Singurul punct de vedere serios pentru cererile României în conflictul cu Bulgaria e următorul: „Bulgaria a declarat la începutul răsboiului că nu urmăreşte anexare de teritorii,ci numai liberarea fraţilor de sub jugul turcesc. Toate marile puteri au garantat statu-quo teritorial. Acum, însă, după răsboiu, statu-quo e dat definitiv la o parte, Bulgaria se măreşte, cu teritoriu şi locuitori, cu aproape cincizeci la sută (este vorba de Primul Razboi Balcanic din 1912 incheiat cu Tratatul de la Londra semnat la 30 mai 1913 n.r.). — Această mărire a Bulgariei nu ne-ar supăra de loc, ba chiar ne-ar conveni şi nouă şi ne-ar bucura, întrucât suntem meniţi să trăim în bună înţelegere, ba chiar in alianţă cu Bulgaria, pentru a ne apăra de aceleaşi pericole şi de aceiaşi inamici.

Din nenorocire e la mijloc o chestie de prima importanţă pentru noi, chestia Dobrogei. — Dobrogea e la graniţa Bulgariei, şi are graniţa deschisa spre aceasta. Bulgarii, însă, cel puţin unii dintre dânşii, socotesc că au un drept asupra ei, şoviniştii bulgari socotesc că ea trebuie să le aparţie, în unele şcoli se învaţă după o hartă geografică. în care Dobrogea e arătată ca o provincie bulgărească. 

Or, Dobrogea nu e pentru ţara românească o provincie oarecare, ea este de o însemnătate mare, vitală. Numai printr'ânsa avem noi ieşire la mare, ieşire spre occident, numai printr'ânsa facem noi exportul nostru de grâne. Dobrogea e însuşi plămânul prin care ţara noastră poate să respire. Şi tocmai din cauza acestei imense importanţe a ei, vrem să căpătăm o graniţă mai puternică, pentru a o pune la adăpostul lăcomiei bulgăreşti".

Această pretensiune a României este bazată pe presupunerea şi pe probabilitatea că Bulgaria va voi şi va putea să răpească Dobrogea. D-l Gherea crede că Bulgaria nici nu va putea nici nu va voi să iee Dobrogea. Mai întâiu pentru 20—30 de ani Bulgaria e incapabilă să mai poarte vreun războiu. Dar nici după scurgerea acestor ani, Bulgaria nu va voi şi nu va putea să cucerească Dobrogea. După 20—30 de ani Dobrogea va aveà 500-600 mii de locuitori dintre cari o infimă parte Bulgari; dintre cele 2 1/2 milioane locuitori, cu care se măreşte pe urma răsboiului de acuma, jumătate sunt străini: Turci, Albanezi, Greci, Aromâni, Evrei. 

Bulgaria până acum a avut o populaţie omogenă, aceasta a fost una dintre avantagée ei. Bulgaria fiind o ţară de mică proprietate agricolă va fi lipsită de puterea de asimilare, aşa că străinii cuceriţi, fiind în masse compacte de agricultori, nu numai că nu se vor asimila, dar vor tinde natural cătră ţările respective ale conaţionalilor lor din vecinătate: Turcii cătră Turcia, Albanezii cătră Albania, Grecii cătră Grecia. 

Din heterogeinitatea Bulgariei din viitor vor rezulta conflicte grave cu ţările vecine: Turcia, Albania şi Grecia. Cucerind şi Dobrogea s'ar angaja la o dujmănie pe moarte şi pe vieaţă şi cu România; ar fi deci încunjurată numai de vrăjmaşi cari uşor i-ar putea frânge capul. Cucerind Dobrogea şi-ar mai înmulţi străinii cu */i milion şi aceşti cei mai ireductibili dujmani ai ei. Bulgaria nu se poate deci gândi la cucerirea Dobrogii. — Luând Dobrogea, Bulgaria ar ajunge vecină cu Rusia, lucru de care se teme ca de foc. Rusia ar întrebuinţa-o ca mijloc pentru realizarea marelui ei scop: stăpânirea Constantinopolului şi a Dardanelelor — şi pe urmă ar încorpora-o în statul rusesc. 

Bulgaria ştie foarte bine ce înseamnă dragostea Rusiei. Dacă luând Dobrogea s'ar apropia cu graniţele de ea, ar însemna să se bage, de bună voie şi cu ştiinţă, în gura lupului, inmulţindu-şi Bulgaria supuşii străini ar fi fatal avizată la sprijinul Rusiei până la servilism, iar o asemenea politică idioată nu putem să o aşteptăm delà Bulgari. De aceea a zis Daneff la Bucureşti: „Nu luăm Dobrogea, chiar dacă ne-aţi da-o gratis". — Şi, însfârşit, Bulgaria nici peste 20—30 de ani nu se va putea gândi la un răsboiu împotriva României, deoarece ar aveà o putere armată egală în faţa ei, care pe deasupra ar aveà pe partea sa entusiasmul poporului şi simpatia lumii întregi. Pericolul bulgăresc e deci imaginar, „aus der Luft gegriffen", cum zice Neamţul.

Dar chiar să admitem posibilitatea că Bulgaria va face încercarea de a cuceri Dobrogea. Şi ce măsuri de apărare trebuiesc luate? „Sunt aceleaşi măsuri cari trebuesc neapărat luate pentru însăşi existenţa terii acesteia, pentru cinstita şi neînduplecata ei fiinţare, pentru desvoltarea ei ulterioară ca societate, ca ţară, ca neam. 

Aceste măsuri sunt: în primul rând desfiinţarea neoiobăgiei şi prin aceasta ridicarea ţărănimii din mizeria ignobilă şi animalică în care trăeşte acuma; apoi chemarea masselor muncitoare la vieaţă politică cetăţenească, îndrumarea economică a terii pe drumul larg pe care merg ţările civilizate capitaliste, ridicarea administraţiei şi justiţiei din halul în care se găsesc astăzi şi democratizarea lor, schimbarea şi transformarea moravurilor noastre, a mentalităţii noastre feudaloorientale, şi alte măsuri de mai puţină însemnătate.

Fără aceste măsuri, mai ales fără cele dintâi, însăşi vieaţă şi existenţa terii acesteia, cu sau fără rectificare de graniţă, sunt precare şi efemere. Apoi, pentrucă e vorba în special de apărarea Dobrogii,, se impune ridicarea ei economică, pentru ca populaţia ei românească să crească cât mai repede. Se mai impune şi răscumpărarea silită a tuturor proprietăţilor mari în mare parte acaparate şi luate cu japca), parcelarea domeniului format din acestea şi din pământurile statului, în mici proprietăţi de câte 10 hectare şi împărţirea lor la ţărani: colezinarea internă a Dobrogii. 

Când Dobrogea va avea o populaţie compactă de 600.000 locuitori români în mare parte mici proprietari ţărani, ea va deveni delà sine inexpugnabilă pentru un cotropitor ca Bulgaria. In sfârşit, înarmarea întregului popor român: miliţiile naţionale revendicate de programul nostru socialist in scopul apărării patriei.

Când întreg poporul, poporul cel adevărat, luminat şi conştient, va fi înarmat şi va luptă pentru existenţa terii lui împotriva cotropitorilor, atunci Ţara românească va deveni inexpugnabilă şi pentru teri cu mult mai puternice decât Bulgaria. — Sunt sigur că, în afară de această ultimă cerere pur socialistă, cu toate celelalte vor fi de acord toţi oamenii cari gândesc şi judecă clar, din orice partid ar fi".

 Acesta ar fi un program de apărare politică internă; în cea externă România trebuie să urmeze o politică de defensivă-naţională, adecă să-şi apere teritoriul terii şi să tindă spre liberarea teritoriilor ce i-au fost cucerite de alţii. Ţara românească e una dintre puţinele teri cari n'au robit neamuri străine şi nici nu trebuie să tindă la cuceriri. Anexând cadrilaterul sau teritoriul Turtucaia—Silistra - Balcic ar deveni o ţară eterogenă, ar introduce în corpul terii un element străin, care ar trebui asimilat, şi-ar crea o iridentă bulgară, o luptă împotriva ei, cari i-ar face mari neplăceri şi ar înstrăina-o de Bulgaria.

Bazele politicei externe a României trebuesc căutate în altă direcţie: 

1) o înţelegere democratică cu popoarele balcanice şi în special cu Bulgaria pentru a-şi apăra independenta politicei nationale şi pentru a se apără împotriva exploatării marilor teri capitaliste;

2) o înţelegere cu Austria care, fiind făcutăde blocul bulgaro-român, ar fi mai rodnică atât pentru România cât şi pentru Bulgaria şi le-ar asigură amânduora neatârnarea faţă de puternica Austrie. Scopul acestei alianţe e apărarea împotriva Rusiei, al cărui drum spre Constantinopole şi Dardanele duce pe deasupra României strivite şi a Bulgariei mutilate. Iată de ce aceste două teri trebuie să fie înţelese şi strâns unite. Blocul format de aceste două teri ar fi o piedecă puternică împotriva expansiunii cuceritoare a Rusiei în drumul Constantinopolului, alianţa acestor două teri mici cu Austria ar constitui o piedecă de neînvins.

Interesul Rusiei este ca România şi Bulgaria să nu se înţeleagă. De aceea a dat târcoale României şi a sprijinit-o în cererile ei, iar Bulgariei îi promitea tot concursul ei pentru apărarea Silistrei. Cucerirea cu forţa a unui teritor bulgăresc ar însemnasă aruncăm Bulgaria în braţele Rusiei, iar România să steie între două focuri, subjugându-se şi mai mult Austriei şi Rusiei. Dl. Gherea mai spune într'un loc: „Realizarea revendicărilor noastre nationale nu poate fi decât rezultatul unei solutii pacinice".

Luceafarul, 16 Maiu v. 1913

 

La 3 / 14 Iulie 1913 trupele romane trec Dunarea la Silistra, invadand Bulgaria.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

157
Techirghiol
22.08.2019 20:59
Actual: 29° C
Viteza vantului: 5,7 m/s