La ţărmul mării

Publicat de Aurel Băjenaru, 30 Mai 2021
Timp de citire: 2 minute

Räzleaţă de celelalte vile, cari alcătuesc orăşelul-cartier Carmen-Sylva, e căsuţa albă şi rău isprăvită, unde eu şi ai mei vom sta, in vara aceasta, citeva săptămini.

Imprejurul casei e camp deschis, plin de ierburi sălbatice, răbdătoare la sete şi trainice la răsucelile vintului. Locul vine inclinat dela mare spre ghiol şi casa noastră, ca mai toate celelalte, are perspectiva lacului, dar nu si pe a mării. Numai otelul şi citeva vile de pe ţărm le au pe amindouă. Pe alăturea de noi, printre mare şi lacul cu nume tătăresc şi cu nomol făcător de minuni, trece şoseaua Constanţa-Mangalia. Pe dealul care se umflă spre miază-zi ca un val, des-părţindu-ne de satul Tuzla, stă infiptă silueta vagă a unei biserici ce va să fie. Pe ţărm sint două-trei vile, neimprejmuite şi deabia ieşite din mistrie. Arborii lipsesc in partea aceasta. Pe lingă casa noastră, dealungul ulucilor, sint ciţiva puiandri de salcäm. Alte vile n'au nici atit. Singur otelul Movilă — construcţia cea dintäi care a frint conturul pleş al acestor ţărmuri - are in poale un parc tinăr de vre-o 15 ani, adică nişte alei uşoare, parte copăcei şi parte flori, pe cari le continuă in vecinătăţi citeva pete, citeva şiruri de plantaţie noui. ln anul 1900, aceste locuri erau linse şt nerănite ca o spinare de cal sălbatic.

[...]

Din dreptul otelului Movilă şi pină la Farul dela Tuzla, coasta Pontului Euxin mi-e familiară şi cunoscută in amănunte, fiindcă am măsurat-o cu pasul şi cu visul şi azi şi altădată. Pe acele povirnişuri line şi inverzite cresc, cu o bogăţie ne mai văzută aiurea, sulfina albä şi maghiranul sălbatic. ln după-amiezile incinse, de iulie, veneam şi şedeam ca pe o bancă, pe ţărmul inalt, in bătaia vintului de mare, amestecat cu miros de sulfină. Intr'o parte era plaja albă, pe care oaspetii sănătoşi şi suferinzi incepeau s'o acopere, in partea cealaltă se ivea din lanurile galbene intinse pină in mal, virful Farului dela Tuzla, iar in faţă, cuprinzind trei sferturi din spaţiu şi din gind, era marea scinteetoare şi neinţeleasă.

[...]

G. Galaction

Viaţa Romînească, 1915