Cover Image

Niculiţel - 1883

Publicat de Aurel Băjenaru, 19 Aprilie 2019
Timpul de lecturare: 6 minute

Ruine, locuri însemnate şi privelişti Dobrogene - Niculiţel 

Actualmente sat locuit de Români veniţi din partea Moldovei; el se află'n plasa Tulcea aşezat pe un platou de 120 metri înălţime de la faţa măreî şi colindat de dealuri nalte. In partea despre Dunăre, acele dealuri lasă o deschizătură largă prin care strëbate coama platoului, tot micşorânduse până'n malul Dunăreî lângă Issaccea, pe-o întindere de 8 kilometri de la acel fluviu. 

Niculiţelul, acum 40 anî era un sat foarte mic astupat şi'nconjurat de păduri mari şi bëtrâne ce se'ntindeaü până la poalele Tulceî şi-a Issacceî pe o suprafaţă de 15 kilometri în diametru. Acea frumoasă pădure este cu desăverşire mistuită astă-zî în cea maî mare parte, şi'n locul eî plugul brăzdează pămentul. O mare parte de teren însă, este acoperită astă-zî, numai cu tufărişul şi cioatele vechilor stejari.

Niculiţelul posedă 200 familii româneşti cu o biserică şi- o şcoală primară nou zidită după modelul dat de guvern. El posedă 4 — 5 dughenî micî cu coloniale şi o căsăpie (macelarie n.r.). Satul năzueşte a deveni târguşor. Poziţia luî este din cele maî romantice şi maî atrăgetoare. înălţimele dealurilor stâncoase şi pleşuve ce 'l înconjoară, isvoarele ce'l udă, frunzişul livezilor şi al pădurilor fac din el o localitate tainică şi plină de farmec. 

Spre ost el este ocrotit de dealul „Zmeului" compus din un calcariü cenuşiu deschis avênd o înălţime de 160 metri de la suprafaţa mării. Din sinurile acestui deal izvoreşte în mare câtime o apă limpede şi recoroasă, ce se scurge ca periti spre vatra satului, la marginea căruia el pune în mişcare o moară de apă a preotului Gheorghe.  Acest izvor izbucneşte cu mare furie şi 'n mare câtime de apă din o deschizătură de stâncă aşezată paralel cu suprafaţa pământului. Satele de prin prejur aü numit această deschizătură "Fântâna Zmeului" şi izvorul este considerat ca făcetor de minuni tămăduind boalele. 

In fie-care an în ziua de Sântul Tănase să face de câtre populaţia creştină din împrejurimi un pelegrinagiü la această fontana, şi fie-care oaspe rupând câte-o peticuţă din haine, o leagă în acele locuri de copaci, de tufe saü de pietre. Ei beau apa de la eşirea izvorului, şi spală cu ea faţa, manele şi corpul, luând şi provizie de apă pentru casele lor. Eî sunt bine încredinţaţi că prin ajutorul acestei ape vor scăpa de boalele de cari sufer saü că vor întâmpina suferinţele şi durerile viitoare.

Spre sud de Nîculilel stă dealul Peatra rosici, avênd o înălţime de 300 metrii d'asupra mării. El îşi trage numele de la calitatea de peatră ce posedă fiind roşiatică şi cunoscută sub numele de „melafir".

Spre vest de Nîculiţel stă dealul „Gorgoaea" la înălţimi felurite şi cari nu trec peste 130 m, de la suprafaţa mărei. Pe coasta acestui deal care se coboară până'n vatra satului se găsesc plantaţiile viilor şi a livezilor. Vinul Niculiţeluluî iese cu îmbelşugare şi este căutat în Dobrogea.

Niculitelul după urmele antice ce s'aü găsit şi se pot găsi ànce in sinul seü, a fost fără îndoeală o staţie militară romană. După cum am vëzut, el stă în legătură cu Noviodunum (Issaccea) şi trebuia să fi fost ca o pază înaintată a acestei din urmă cetăţi. Aicea în Nîculiţel, spre nordul satului se află un val de păment în forma şi mărimea valului lui Traian dintre Constanţa (Tomi) şi Cernavoda. Acest val încinge Niculitelul unind intre ele cele doue capete de deal, care formează deschizătura ; lungimea acestui val este de 2,5 k până la trei kilometri. In acest val şi 'n viea defunctului Gheorghe Covaciu din Niculiţel s'aü găsit mai multe monede de argint de mărimea pieselor de 50 bani, dar mai groase. D-l Fridrih Weickum asigură că ele purtau inscripţii romane.

In Niculiţel să mai găsea până 1857 — 58 şi o -"Thermă romană", un edificiu de băi, zidit in piatră cioplită şi cărămidă la o adâncime de 2,5  metri păment de la suprafaţă actuală a satului. —Ea era despărţită în mai multe celule de piatră în mărime cât ar încăpea un om culcat şi 'n picioare. Aceste ruine vechi, ascunse 'n păment, fură cu desăverşire ecstrase afară in 1858 şi pamantul pe deasupra fu nivelat. — Cu piatra şi cărămidele scoase din acele ruine se zidi apoi pe acel loc Biserica română din Niculiţel.

Niculiţelul a fost vizitat şi cercetat de cătră D-nu Déthier, directorul muzeului arhielogic din Constantinopolî şi de cătră celebrul turist "Peters". Cu acest din urmă se afla şi d. Fridrih Weickum care afirmă că "Peters" presupunea că in "Niculiţel" ar fi fost in anticitatea romană un lagăr militar Întărit, care conţinea- o avant-gardă înaintată a legiunei 'de la Noviodunum, şi care găsea comunicaţie directă cu această din urmă cetate. Niculiţelul fiind intărit, aşa zis, de la natură, nu mai era nevoe de alte zidiri, şi că valul de pământ făcut, închizând şi apărând deschizătura despre Dunăre, complecta in deajuns întărirea localitate!'. — Aşa că Niculiţel fu la început o "castra aestiva et hivernalia" şi că cu incetul deveni o "castra stativa" formend o canabae de puţină 'nsemnătate. — Nici dr. Déthier, nici Peters, nici alţii nu ne daü vr'un nume roman pentru Colonia din Niculiţel. — Probabil că Istoria nu l'a conservat până in timpurile noastre. Este insă cu putinţă, ca prin săpături la faţa locului şi mai cu seamă in valul de pământ şi in prăjina "Thermei Romane" să se găsească ascunse in sinurile pământului inscripţii care să ne dea istoria acestei localităţi antice.

Const. P. Scheleti

Literatorul, Septembrie 1883

 

In imagine catacombele romane de la Niculiţel (sursa: Florin Pascale -  https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1127795154024117)

Aceste catacombe sunt canalele subterane care captează izvoarele ce alimentează cismelele din sat, deci inca functionale. Se găsesc la aproximativ 100m sud de Fântâna Zmeului.

 

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

155
Techirghiol
22.08.2019 20:48
Actual: 29° C
Viteza vantului: 5,7 m/s