PARAPONURILE GRECEȘTI

Publicat de Aurel Băjenaru, 22 Noembrie 2021
Timp de citire: 6 minute

Sîntem acuma în dușmănie deplină cu Grecia, și, dacă n'ar fi între noi tot pămîntul sîrbesc, bulgăresc și turcesc, dacă am avea o flotă militară care ar putea ieși din strîmtorile Mării Negre sau dacă și dușmanii cu cari nu mai avem nici-un fel de legătură, ar avea putința de a-și trimete corăbiile pănă la porturile noastre dobrogene și dunărene, ar fi războiu în toată forma.

Grecii și Romînii s’ar bate la fel cum se băteau acum cîteva luni Rușii și Japonesii, și ofițerii cari comandă, ca să se arăte patrioți, bandele haiducilor ce se zic antarți în Macedonia, pentru a curăți de pe fața pămîntului pe Aromînii de acolo, și-ar da toată osteneala ca să se poată lăuda cu isprăvi împotriva «țeranilor vlahi» de la Dunărea barbarilor.

Și pentru ce toate acestea ?

Să vedem ce zic Grecii: Ei se simt una cu Elinii lui Phidias și Sofocle; ei nu vreau să facă nici-o deosebire între împărăția bizantină și rosturile grecești curate ; ei nu primesc ideia că rasa li s’ar fi schimbat prin mult sînge slav și destul sînge albanes, ei ascund că limba lor de astăzi e buruiana sălbatecă ce a crescut unde căzuse stejarul. Deci, în loc să se gîndească la buna gospodărie din casa cea mică, ei se istovesc rîvnind lucruri uriașe.

Macedonia trebuie să fie una din provinciile viitoarei Grecii mari. Slavii din ea nu sînt de cît un gunoiu barbar, care trebuie măturat. Aromînii noștri sînt priviți numai ca niște «Elini» rătăciți sau trădători, cari trebuie uciși sau aduși înnapoi prin groază. Patriarhul, care stă în viitoarea Capitală a patriei eline întregite, are datoria de a fi mai mult naționalist decît ortodox. I se cere mai mult decît neamul românesc are dreptul să ceară de la Mitropoliții din Sibiiu, Blaj sau Cernăuți. Iar, dacă fac gură Vlahii de la Dunăre, niște «țerani proști», cine-i ține în seamă... De hatîrul lor, neamul elin nu-și poate jerfi interesele esențiale.

Și iată acum ce s’a zis la noi, de lumea cinstită și cuminte.

Avem o datorie de cinste față de Aromîni, pe cari nimeni altul nu-i poate apăra decît România. Uciderea lor de bandiții greci e un fapt nespus de dureros. Oamenii noștri de Stat trebuie să împiedece aceste măceluri și să dea oamenilor putința de a trăi în pacea lor de buni gospodari pe cari nu ne gîndim a-i anexa, dar trebuie să-I ocrotim oricînd, încercînd, în același timp, să aducem la noi pe cît mai mulți dintre ei.

Iar politicianii de la Guvern, la rîndul lor, au judecat așa :

Avem o mare chestie națională de exploatat. Vom face cu Macedonia ce am făcut cu Ardealul. Ministrul de externe va declara că e «gata să moară pentru patrie», se va cere Guvernului din Atena să schimbe firea Patriarhului și să se lupte cu toată opinia pubică a unei țeri nebunite de megalomanie. Vom lua măsuri de represalii împotriva Grecilor din țară și vom avea de partea noastră toată presa evreiască (abia așteaptă Jidovii din Brăila să nu mai aibă concurenți). Și cine se va mai putea îndoi de patriotismul nostru?

In țară la noi, sînt Greci. Unii au rosturi mari în politică : sînt Grecii cei mai vechi. Alții țin în arendă, în condiții de stoarcere, o bună parte din pămîntul românesc: aceștia vor fi împămînteniți și vor stăpîni în politica noastră, mîne. Iată cari sînt cei mai răi dintre Greci. Pas de-i expulsează însă pe dînșii...

Dar mai sînt, mai ales prin porturi, Greci noi, cari nu vreau să fie Romîni poate că nici nu am prea căutat a-i cîștiga și cari au ochii îndreptați spre Atena. Aceștia fac multe lucruri ce n’ar trebui să facă ; dar, între altele, și fiindcă era știut că la noi se poate îndrăzni orice.

Aceștia sînt luați din scurt acum și trimeși peste graniță; interesele acestora vor fi lovite de la 1-iu Iulie încolo, cînd expiră convenția comercială. Ei plătesc ponosul!

Și care e pănă acuma folosul ? Mai avem un dușman, și n’am cîștigat un prieten, căci, cînd aplaudă Bulgarul, aplaudă totdeauna pentru el.

Pe lîngă tot răul ce am făcut pănă azi Aromînilor, am chemat cuțitul unor ucigași învierșunați asupra lor. Astăzi Grecoteiul se dă în dosul lui coșcogea Muscal, care poate stingheri opera noastră de represalii. Așteptăm de la Europa ceva care nu se dă nici-o dată fără umilință.

Mai frumos nici că se poate ! Dar nu era oare alt mijloc de a scoate pe bieții Aromîni din mîna nebunului ? Un adevărat om de Stat, care înțelege că represintă o țară, și nici decît un partid, l-ar fi găsit de sigur.

Neamul Romănesc, 18 iunie 1906

° ° °

Articolul nu este semnat, probabil este scris de proprietarul ziarului, Nicolae Iorga,.

La 1906 articolul este scris in contextul in care Aromînii din Balcani, cetateni ai imperiului otoman, prin iradeaua (decretul din 23 mai 1905 data de sultanul Abdul Hamid, sunt recunoscuti ca o comunitate distincta, cu drepturi culturale proprii si cu posiblitatea de a-si constitui foruri specifice de reprezentare. La aceasta a contribuit si diplomatia romaneasca.

Iradeaua a provocat prigoana aromanilor de catre greci, comandouri de teroristi (antarti) greci trecand la asasinate in randul fruntasilor aromani. Aceste atacuri au dus la ruperea relatiilor diplomatice intre Grecia si Romania (1906-1911), care sprijinea cultural comunitatile de aromani din Balcani.

Grecii erau in perioada de formare a statului national si incercau sa rupa bucati cat mai mari din Imperiul Otoman care se destrama.

Megali Idea (din greaca: ,,Marea Idee") a fost un concept iredentist al nationalistilor greci, prin care era exprimat obiectivul fondarii unui stat elen (Marea Grecie, Megali Elada), care sa cuprinda intre granitele sale toti etnicii eleni, dat fiind faptul ca si dupa obtinerea independentei numerosi greci locuiau in teritorii aflate sub stapanirea Imperiului Otoman.

,,Megali Idea" implica reinvierea Imperiului Bizantin prin fondarea unui stat elen modern, care ar fi urmat sa cuprinda cele mai multe foste teritorii bizantine. Acest nou stat elen ar fi urmat sa aiba capitala la Constantinopol.

° ° °