Scarlat Vârnav

Publicat de Aurel Băjenaru, 24 Iulie 2022
Timp de citire: 6 minute

Un mic articol de informare mi-a atras atenția despre numirea lui d-lui Scarlat Vârnav ca prefect al Constanței. Cu această ocazie am urmărit și articolele următoare, printre care unul, autorul fiind chiar viitorul prefect, ilustrează deosebit de interesant viața de vilegiaturist în orașul Constanța a anilor dintre secolele trecute.

Despre prefect iată și câteva amănunte.

Fiul doctorului Constantin Vârnav, Scarlat Vârnav ( 1851 – 1919) a urmat Liceul Louis-le-Grand din Paris și Ecole Centrale Arts et Métiers din Paris, unde a obținut diploma de inginer în 1876.

În 1875, inginerul Scarlat Vârnav se bate în duel cu Leon Ghica, comisar polițienesc, în urma căruia comisarul Ghica moare rănit de un glonț la tâmplă.

În timpul cât s-a aflat la conducerea Prefecturii, în perioadele 1902- 1904, 1907- 1909, s-au inaugurat: Palatul administrativ, Palatul Regal și Palatul de Justiție, a fost construit bulevardul "Elisabeta", primul bulevard din Constanța și Cazinoul din Constanța.

Pentru meritele sale, numele său a fost dat unor străzi din București, Constanța și Medgidia.

Dar iata mai jos articolele despre, si de Scarlat Vârnav;

° ° °

In momentul de a pune ziarul sub presă , aflăm că s'a numit prefect al Constanţei D-l Scarlat Věrnav; iar d-l Quintescu va trece la Tulcea , în locul d-lui Bastachi care va trece la Galaţi.

Felicităm guvernul pentru numirea d-lui inginer Věrnav, un bărbat distins , cu o cultură superioară , D-l Věrnav cunoasce bine cestia Dobrogei şi iubeşte mult oraşul Constanţa unde petrece verile, cu familia d-sale, de 6 ani necurmat.

Constanța Anul XI No 393 - 21 aprilie 1902

° ° °

... deocam-dată reproducem aci un articol, publicat în ziarul nostru de la 11 Septembrie 1899, conţinând vederile d-sale în unele cesti! de edilitate ale oraşului Constanţa, pentru a căror îndeplinire facem D-ul Vârnav tâte urările noastre.

Eată acel articol:

Vizitatori al Constanţei, a mai remas puţini în Oraş. Se observă că numârul persoanelor de distincţiune descreşte din an în an. Cauzele sunt multiple, între cari lipsa de locuinţe comode, de locuri pentru promenade şi excursiuni, tin primul loc. In adever, în afară micul bulevard, care 'ţi scoate sufletul de înghesuială, în serile de särbätori mai cu seamă, numai e nimic; trenul la vii find mai mult un chin de cât o partidă de plăcere.

Mai continuând incuria administrativă a oraşului încă câţi-va ani, staţiunea Constanţa va fi părăsită cu desävärsire de lumea bună, şi cu greu s'ar mai putea relua avântul din anii trecuţi - oraşul va fi lipsit de milionul de lei ce vizitatorii lasă aci pe fiecare an.

E absolută şi urgentă nevoie de largirea şi prelungirea bulevardului, de construirea unui cazin şi a unuia sau două hoteluri comunale ca vizitatorii să nu mai fie lăsaţi la lăcomia şi discreţia absolută a unul singur stabiliment de acest fel, nici espuşi la înghesuiala din actuala Şandrama, poreclită Cazino Comunal

E nevoie de lărgirea uneia dinstradele ce pleacă din piaţa Independenţei la marginea oraşului, şi de aci de infrumuseţarea unor sosele largi ce s'ar bifurea spre viile de la Sud şi spre plaja de la Tăbăcăria Veche, prin plantaţia făcută in anul 1893-95, părăsită acum; unde s'ar putea fuce cu arbori mari cel mai vast pare de plimbare; tot terenul fiind proprietate a comunei.

Un tramvai electric ar duce pe visitatori la băile ce s'ar putea înfiinţa pe vasta plaje de la Tăbăcării spre Mamaia, şi la băile actuale, peste valurile lui Traian. Asemenea îmbunătăţiri, pe lângă că ar da orașului Constanța un aspect occidental, ar întrei cel puţin numerul vizitatorilor cari lasă bani în oraș.- Dintre familiile aristocrate ale ţerei mai n'a rämas nimenea să nu fi vizitat Constanţa. Tuturor le-a plăcut priveliştea unui răsărit de soare, din adencul unde orizontul confundă cu luciul mărei,-—serile petrecute pe bulevard, deasupra undelor tainice şi răcoritoare. Din nenorocire numai atât.

Sufocaţiunile ce produce zidurile chiliuţelor în care trebuiau să petreacă restul timpului a făcut pe cei mal mulţi să nu mai revie anul viitor, şi Constanţa e amenină remăie numai cu -plezirişti, cât or mai ţine şi trenurile de plăcere.

Se impune să se facă ceva cât mai curând, ca să nu perdem de tot bunele dispoziţii ale publicului ales din toată ţara. Proiecte şi schiţe de planuri se pot face foarte uşor, dar ne mirăm care va fi omul, prefectul care să aibă trecerea şi crierul socoteliior unui mare împrumut ce ar urma să se contracteze, spre a se face îmbunătățirile reclamate.

Nu-l vedem de. loc căci guvernul central pare a nu se fi ocupat nici odată de numirea prefecţilor în Constanţa, sau investirea lor cu puterea necesară unul adeverat administrator dobrogean.

Podul Dunărei, care a stors admiraţiunea Europei întregi, va remănea monumentul colos, într'o ţară selbatecă ; iar Portul Constanţei, viitoarea lui lumină electrică, în valoare de 4 milione lei, va străluci peste cel mai infect colţ de ţară, până se va găsi un ministru iubitor şi capabil să aducă armonie între aceste lucruri. Să sperăm că-l vom avea.

Ideile ce aşternem aci sunt ale unuia din bărbaţii de frunte ai partidului constituţional (Scarlat Vârnav n.m.), care iubeşte mult oraşul nostru, fiind-că de câţi-va ani tâte verile le petrece între Constanţeni.

P. Grigorescu.

Constanța Anul XI No 394 - 5 maiu 1902

° ° °

În imagine bd. Elisabeta in jurul anului 1900.