Un sat dispărut.

Publicat de Aurel Băjenaru, 8 Octombrie 2022
Timp de citire: 9 minute

( Schiţă monografică )

Satul dispărut despre care mă ocup in articolul de faţă este Merdenvenli-Punar. Tradus in limba noastrà inseamnă: puţul cu scări sau trepte . Este printre putinele nume de aşezare turcească care nu se repetă ; spre deosebire de alte numiri de sate turceşti unde găsim aceleaşi numiri la mai multe sate, din diferite părți ale Dobrogei .

Se găsesc numiri de sate cum sunt: Carabac, Ceamurlia,Ghelengic, Biulbiul , Eniges, Cocargea , etc.. ce se repetă de două, trei şi chiar de mai multe ori ; însă numirea aceasta după câte am cercetat până în prezent , consultånd hărţi şi tabele , nu am găsit-o nicăeri , în toată toponimia Dobrogei , de mai multe ori.

Vreau să arăt că, numele acestui sat vine dela o curiozitate arhitectonică neîntâlnită în Dobrogea şi anume dela un put cu scări, construit intr'un fel cât se poate de curios şi unic pe aceste locuri.

Şt fată cum : Ştim cu totii că toate puţurile sau fântânile in Dobrogea se făceau şi se fac prin săpare in pământ în formă cilindrică , până când se ajunge la stratul de apă , apoi se întăresc pereți prin zidire cu piatră, se fac gh'zdurile de platră sau lemn , iar pentru uşurinţa scoaterei apei , acolo unde adâncimea nu trece de 15 m. se aşează cumpăna cu lanţ şi căldare.

Aşa a fost şi puţul despre care este vorba , cu o singură şi curloisă adăogire . La o distanţă de 20 m. de acest put mai exista incă un tunel oblic cu inclinere până la suprafața apei, el fiind căptuşit la rându-i cu piatră; iar in tot lungul lui in partea de jos era pardosit cu scări de piatră. Aşa că, el se putea intrebuinţa în două moduri şi pe sus prin ajutorul cumpeni şi intrând chiar in put prin ajutorul scărilor

Cel ce şi amintesc încă de el, spun că întrebuinţarea pe scări era utilizată numai de femeile şi fetele turcilor, bărbatii neavând acces la apă, decal numai prin partea de sus.

In jurul acestui put era satul cu acelaş nume, aşezat într'o pozitie ce indeplinea in tutul condițiunile unei bune aşezări. Situat pe un deal uşor inclinat spre M.zi se termina intr'o vale unde stratul de apă din abundenţă este la maximum 8 m. adâncime. Deci : adăpost . apă şi in plus o vale care pe vremuri era acoperită de umbra răcoroasă a unei păduri. La o asvárlitură de băt de vechea cetate fără nume Cavaclar se afla situat pe urmele unui vicus-roman. Totuşi o legătură între vechea populatie geto- romană şi cea turcă nu poate fi vorba , ci singura explicaţiune este că omul din timpurile cele mai vechi şi până azi îşi a lege intotdeauna locul prielnic pentru a duce o viaţă mai uşoară şi mai rodnică .

Se ştie că vechea populaţie geto romană dispare de pe aceste locuri odată cu inceputul sec . VI din cauza pustietoarelor năvăliri incontinue a Avarilor , şi Bulgarilor . Scrierile vechi din evul mediu vorbesc numai despre Vlahli din Tesalia , Macedonia, Balcanii răsăriteni şi malul pontic ce se intindeau dela Constantinopol până la gurile Dunării.

Despre o populațiune românească în interiorul Dobrogei, in stepă . pe acolo pe unde se afla şi satul Merdenveli Punar nu se menționează nimic. In urma dezastrului creştinilor dela Varna 1444, cronicarli vremii ne zugrăvesc stepa Dobrogel ca un mare ,, deşertum " deşert şi chiar când are loc marea expeditie alui Mohamed II cuceritorul la 1476, contra lui Ştefan cel Mare , Sultanul şi-a făcut drumul in 10 zile prin locuri sàibatice şi nepopulate . După complecta cucerire a Dobrogei incepe marea colonizare turcească cu elemente turceşi şi tătărești și anume : Turcii prin tinuturile păduroase spre M. zi şi M. noapte a Dobrogii , iar in centrul Dobrogei , stepà, cu tåtari .

Zona de antestepă caracterizată cu tufărişuri şi crâmpee de pădure , se intindea chiar până dincolo de Merdenveli-Punar, care a fost colonizat cu turci, Acest lucru l-am aflat din gura urmaşilor tătarilor veniți după 1853 din Crimeia, că la venirea lor satul era turcesc şi foarte bogat, un puternic centru comercial şi popas pentru trupele turceşti ce veneau dinspre Sud spre Nord.

Desigur că paralel cu ocuparea Dobrogei de către turci s-a schimbat complect toponimia Dobrogei , iar noua aşezare a primit numele de Merdenveli -Punar. Insemnează deci că în timpul când populațiunea turcească s'e stabilit , ea a găsit acest put şi după curiozitatea construirii lui a dat şi numele nouei aşezări . Nu putem crede că s'a intemeiat satul şi apoi construindu -se putul s'a dat mai târziu de către acelaşi locuitori numele satului după această curioasă constructie a putului.

Så fi fost schimbări de populatie turcă in timpul de la probabila lui inflirtare după 1476 şi până la 1853, și o nouă aşezare tot turcească să se fi făcut în timp , care a găsit putul cu scări şi a dat prin el, numele satului după curiozitatea neîntâlnită până acum , iaràşi nu putem face si in acest caz decât deductii. Pentru.că nu-i mai putin adevărat că , găsim în toponimia Dobrogei , denumiri de aşezări omeneşti cu nume ce se termină în punar sau bunar ce inseamnă acelaş lucru : put. Spre ex. Taşpunar : pt de piatră ; Tatarbunar : putul Tătarilor ; Curtbunar : putul lupilor ; Cuiunpunar : putul oilor etc. Dar dintre toate acestea singura denumire care ar putea suferi comparatia este Taşpunar: put cu piatră deci şi Merdenveli punar : put cu scări. In concluzie, dacă puțul a fost anterior primei aşezări turce. sau dacă ar fi fost aşezare turcă părăsită unde însă să fi rămas putul , şi o nouă aşezare tot turcă, făcându -se în timp şi tot pe urmele vechiului sat să, fi dat numele satului , după această curioasă construcţie rămasă, totul nu poate fi decât farăşi numai deducții .

Cert este că satul a fost infiintat printre cele dintaiu sate turceşti intrucât schimbarea toponimiei Dobrogene in timpul marei colonizări turceşti , s'a făcut întaiu in jurul cetăților leni-sala şi Silistra , apoi dealungul marelui drum turcesc care venind din josurile Balcanilor ducea prin Bazargic , Abat-kalessi ( vechiul Abrytus Roman) spre Carasu devenită mai târziu Medgidia continuând la Babadag spre a ajunge la vadul dunărean.

Ort , satul Merdenveli -Punar este aşezat chiar pe acest drum şi a avut acelaş rol , pe care l -a avut Cetatea fără nume, în trecut aşezată la 500 m. depărtare de el, servind ca haltă de popas , fiind şi centru comercial la 40 klm . depărtare intre două puncte comerciale şi militare Bazargic-Carasu şi la intersectia cu al doilea drum ce venea dinspre Silistra - Adamclist spre Constanţa.

Scriam in articolul trecut că timpurile şi oamenii n'au putut schimba mersul pe arterele de comunicatie vechi , căci vechiul drum imperial roman dela Sud spre Nord , nu e alt ceva decât noul drum imperial turcesc tot dela sud la nord, mai ales că acum Peninsula Balcanică era in complecta stăpânire a turcilor , cum era şi pe vremuri in stapânirea romanilor.

De aceea judecând chiar după intinderea ruinelor lui era foarte intins şi cu oarecare aproximatie numărul locuințelor trecea de câteva mii. După mărturiile fiilor de tătari existenti cu toată decăderea lui, fiind distrus de câteva ori din cauza deselor războae ruso-turce din sec. XVIII şi XIX . încă la venirea românilor avea 500 familii in majoritate turci, care fiind mai mult negustori decât plugari, au emigrat in masă ; iar tatarii aşezati pe marginile satului sau prin imprejurimi , le ia locul treptat pentru scurt timp şi ei, deoarece prin trasarea graniţei de Sud a Dobrogei in 1878, rolul satului descris mai sus apune pentru vecie . Tătarii dispar şi ei incet , încet , ca pe la anul 1915 satul să rămână pustiu, in tot acest timp de decadentă ; pe măsură ce casele se pustiau , locuitorii din imprejurimi ridicau pietrele zidurilor şi le transportau pentru uzul lor: până când satul cu aşa de mare rol in trecut , servea acum drept carieră.

Singurul , primul care a văzut cu bucurie cum satul s'a infiintat in jurul lui luand zł, de zi, marea desvoltare şi acum ultimul care încă veghea nostalgic la dărăpănarea şi complecta lui pustiire, era putul cu scări.

Dar intr'o bună zi pieri şi el. Nişte inconştienti , căutători de comori , au venit cu autorizații de săpare date de cine ştie ce alt inconştient, precum şi alti neautorizaţi şi , ceeace n'a putut distruge veacurile, a distrus prostia omenească .

Astăzi e linişte in Merdenveli-Punar. Adevărată linişte mornàntală . Peste ruine şi puţul de odinioară creşte iarbă bună şi mare , iar in mintea cetăţenilor din imprejurimi , Merdenveli-Punar , insemnează izlazul cel mai bun pentru vite . Cât priveşte pentru viitor , noțiunea de Merdenveli Punar va insemna pentru tinerele generati româneşti un izlaz cu un nume sucit şi neinteles.

Iar eu, care în copilăria mea, l-am admirat şi din apa lui mi-am astâmpărat setea adeseori , o duioasă a mintire m'a făcut să scriu despre putul cu scări , şi marele sat ce i-a purtat numele .

Va mai reinvia vreodată ?

Cine ştie .... Cine ştie ?!

Gh. Enăchescu

Gânduri dela mare, mai-iunie 1939